„Ne-am luptat atât de mult cu comunismul, încât ne bate nazismul la ușă”. Costi Rogozanu, după atacul de la Bistrița

În ediția de vineri a livestream-ului „Trends” de la Adevărul, Alexandru Negrici a puspe masă un cazul care a șocat România, al elevului de 13 ani, de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, reținut după ce, pe 19 octombrie, și-a înjunghiat profesoara de Matematică și un coleg. 

Costi Rogozanu a comentat cazul elevului neonazist de la Bistrița, la emisiunea Trends Foto: Instagram

Invitați au fost Costi Rogozanu, profesor de liceu și jurnalist; Elena Trifan, cercetătoare în sociologie și profesoară la SNSPA, și Vlad Bujdei-Tebeica, politolog și profesor la SNSPA. 

Aceștia au discutat despre ancheta din Bistrița, care a scos la iveală că, înainte de atac, adolescentul publicase online un manifest de aproximativ 60 de pagini în care își exprima deschis convingeri neonaziste și ură rasială, mărturisind că își dorește să ucidă „orice persoană care nu e albă”. 

Documentul, redactat sub formă de jurnal, conținea liste cu colegii pe care intenționa să îi înjunghie, planuri de a da foc cancelariei și de a fura arma unui polițist. Autoritățile sunt acuzate că au ignorat luni întregi semnalele repetate privind comportamentul elevului, în ciuda faptului că școala fusese inclusă în programul SRI de prevenire a extremismului, informație descoperită de Snoop.ro.

În cadrul dezbaterii, Costi Rogozanu a vorbit despre manifestul înfiorător al tânărului, despre rasismul din spațiul public românesc, despre politicieni care „gafează groaznic” și radicalizează copiii, despre fanatizarea religioasă și despre ironia amară că, după 30 de ani de anticomunism, ne trezim cu nazismul la ușă. 

La întrebarea lui Alexandru Negrici — ce ai face la clasă dacă ai vedea un elev care postează astfel de lucruri? — Rogozanu a răspuns: „vorba e principala armă, copiii trebuie ascultați și contrazici, iar bagatelizarea începe cu violența din grupurile lor de Instagram sau Telegram”. A recunoscut însă că, fără acoperire instituțională, nu știe ce ar fi făcut dacă tragedia de la Bistrița s-ar fi întâmplat lângă el.

Segmentul discuției începe la minutul 01:06:00.

Costi Rogozanu: Copiii au nevoie să fie ascultați, uneori chiar contraziși. Școlile nu au suficienți consilieri pentru a putea face față

Costi Rogozanu: Aș vrea doar să o completez pe Elena și să spun că, în primul rând, copiii au probleme reale cu bullyingul și nu sunt ascultați. Iar atunci când încerci să-i asculți instituțional, nu ai cu cine, pentru că nu sunt destui consilieri, nu e personal, ceea ce știam deja. Nu e personal. Ceea ce știam deja. Ba, chiar ne pregătim să mai tăiem încă o tură. Deci de unde? Cine să-i asculte?

Nu-i crede nimeni. Dacă ajung să fie abuzați în școală, stau până explodează, ca în Pitești. În al doilea rând, există o mare problemă, știută de toată lumea, deși ne mirăm că ăla din Bistrița s-a dus pe grupuri naziste; că am citit și eu din mesaje, din fragmente – sunt înfiorătoare. Deci el voia să omoare oameni care nu sunt albi, la un moment dat, o spune foarte clar. Parcă era un fel de Anders Breivik (criminal în masă norvegian, neonazist) de 13 ani. Ăla s-a dus să omoare socialiști și comuniști; ăsta căuta ținte care să nu fie albi. Adică sunt niște rasisme atât de evidente, dar care nu au constituit o problemă în spațiul public românesc, deși e plin de ele.

Abia acum, de când cu Georgescu, s-au mai apucat să denunțe asta, fac pe sensibilii, dar poți politicienii, din toate partidele, au linii de discurs similare. I-am văzut gafând groaznic, vorbind rasist, fiind violenți, aiurind, în sens sexist, în toate sensurile foarte grave, care-i radicalizează și pe acești copii.

Apoi, mai uităm și de fanatizarea religioasă, pe care și eu încep să o simt destul de grav, mai ales în zona asta neoprotestantă. Sunt acolo niște lucruri care se întâmplă și nu mai sunt supravegheate de nimeni.

Și ca să închei, atâta vreau să ne amintim: am tot tras cu anticomunismul, până când îl avem la ușă, mare, pe principalul inamic al comunismului – nazismul, fascismul, extrema dreaptă. Deci, practic, mai trebuie să avem grijă și ce ne dorim, pentru că se îndeplinește ce ne-am dorit timp de 30 de ani. Ne-am dorit să omorâm definitiv comunismul și l-am omorât definitiv.

Alexandru Negrici: O singură întrebare mai am și îmi pare rău că te mai rețin, dar tu, la clasă, dacă vedeai un elev despre care se auzea de luni întregi că postează genul ăsta de lucruri pe rețelele de socializare, cum ai fi abordat situația, ca profesor?

Costi Rogozanu: Eu la clasă am întâlnit situații în care copiii spun lucruri extreme doar pentru că li se pare funny. V-am spus, am lucrat și în școli în care lui Nicușor nu i s-a spus niciodată Nicușor, i se spune numai Mucușor, nici nu mai știu cum îl cheamă la modul real. 

Deci am întâlnit astfel de cazuri. E evident că vorba este principala armă. Arma adevărată este să stai de vorbă cu ei. Oamenii ăștia au nevoie să fie ascultați, să fie contraziși uneori. 

Am făcut dezbateri și la liceul tehnologic pe diverse chestii, dar important este să nu le bagatelizezi problema. Iar bagatelizarea începe inclusiv la gradul de violență din interiorul grupurilor lor. Am aflat la un moment dat că au grupuri din acestea în școală, de Instagram, de Telegram, de nu știu ce.

Doamne, ce își spun între ei! Cum se intimidează unii pe alții! Cum tac la ore de frică să nu îi calce ei pe alții, să îi facă praf. Deci sunt niște violențe de care nu avem habar. Nu văd cum se lucrează împotriva lor. Eu lucrez doar personal, dar eu nu cred în munca individuală.

Ce pot să fac eu, sigur? Dacă eram eu în Bistrița, habar n-am. Nu știu ce făceam, chiar nu știu ce făceam. S-ar putea întâmpla fix lângă mine. Nu avem acoperire instituțională. 

Instituțional, eu am înțeles că SRI-ul e educat să ne apere de radicalism. Oamenii de la Snoop au descoperit că în școala aia s-a făcut training din ăla bazat, de la SRI.