„Mă sperie costul centralei, peste 20.000 de lei”. Apropierea iernii aduce griji românilor de la țară. Ce soluții de încălzire găsesc

Apropierea iernii aduce noi motive de îngrijorare pentru mulți români care locuiesc la țară, în special în satele de munte, unde sezonul rece începe mai devreme, iar locuințele trebuie încălzite pentru o perioadă mai îndelungată.

Încălzirea casei este esențială în timpul iernii. Foto: Magnific.com

Răcirea vremii schimbă treptat peisajul în numeroase sate de munte din România, peste care se lasă liniștea, odată cu primele straturi de frunze și de brumă așternute peste ele. După ce fânul este strâns, roadele de toamnă sunt culese, iar grădinile sunt curățate, mulți localnici preferă să își încuie gospodăriile și să se mute, dacă au posibilitatea, pentru câteva luni, în locuințele din orașele apropiate.

În așezările montane din Apuseni, Munții Poiana Ruscă sau Munții Șureanu, semnele iernii se fac simțite mai devreme, iar temperaturile tot mai scăzute din timpul nopții aduc noi griji pentru românii care locuiesc la țară, în special pentru cei care au cumpărat case vechi și caută soluții de încălzire cât mai economice. Sobele cu lemne, centralele pe peleți, aparatele de aer condiționat și pompele de căldură sunt printre variantele luate în calcul, însă fiecare implică investiții și costuri de utilizare care îi pot descuraja pe proprietari. Pentru cei care dețin case de vacanță de la munte, folosite doar ocazional, problema este și mai complicată.

O româncă a cerut sfaturi pe grupul de Facebook „Mutat la țară – viața fără ceas”, explicând că își dorește să transforme o căsuță într-o locuință în care să poată sta și iarna.

„Casa are sobe, dar nu sunt funcționale, nu îmi doresc să le păstrez. M-am gândit la o centrală pe peleți, dar mă sperie costul ei, peste 20.000 de lei cu manopera, materiale și calorifere. Centrala pe curent e ieftină, dar costă enorm lunar, cred că factura ar ajunge la 4.000–5.000 de lei lunar. Ce alte variante mai am? Ce recomandați? Nu vreau încălzire în fiecare cameră. Nu am spațiu pentru sobe, camerele sunt mici”, a întrebat aceasta.

Sobele cu lemne, recomandate de mulți români

Numeroși români au sfătuit-o să ia în calcul sobele tradiționale, considerate de ei potrivite pentru casele mici, mai ales în localitățile fără rețea de gaze naturale.

„Noi avem la casa de la țară încălzire în pardoseală cu centrală pe peleți, dar, într-adevăr, costurile de achiziție pentru tot ce înseamnă încălzire de acest tip sunt mari. Dar special ne-am comandat și sobe de teracotă pe lemne. Sunt senzaționale! Aseară am și făcut primul foc din toamna asta. Le recomand din toată inima! Dacă sunt bine făcute, nu trebuie alimentate pe timpul nopții, pentru că rămân călduțe chiar și dimineața”, a explicat o româncă.

Alții i-au recomandat un șemineu cu distribuție a aerului cald în mai multe încăperi sau o sobă conectată la o instalație de calorifere.

„Iei o sobă cu plită tip centrală, o bagi la bucătărie, iar în restul casei calorifere. Îi pui și un boiler, faci mâncare și ai căldură în toată casa, plus apă caldă”, a sugerat un român.

Un alt român a povestit că folosește un șemineu pe lemne și un sistem de distribuție a aerului cald prin tubulaturi amplasate în pod.

„Am casa de 14,5 metri pe 14,5 metri, pe care o încălzesc cu un șemineu pe lemne: sistem tip caracatiță în pod, cu un motor de 50 W, care distribuie căldura prin tavan, prin șase guri de suflare, patru pentru camere, una în fața ușii de la intrare și una pe un hol. În zona în care este șemineul, iarna am până la 27 de grade, fiind un spațiu deschis de cam 70 de metri pătrați”, a relatat acesta.

Aerul condiționat, o alternativă pentru casele mici

Mai mulți români au susținut că un aparat de aer condiționat cu inverter, ales pentru funcționarea în regim de încălzire, poate fi o soluție pentru locuințele mici.

„Noi avem doar aer condiționat, unul la parter și unul la etaj și mansardă. La etaj este și o sobă mică de fontă, luată mai mult pentru ideea de șemineu, dar care face mai multă căldură decât ne-am așteptat. Mama stă la parter și iarna trecută, când chiar a fost frig, nu a folosit decât AC, care a făcut față cu brio. Dar avem casa izolată și panouri solare care reduc din consumul din rețea”, a relatat o româncă.

Alți proprietari au recomandat aparate conectate la internet, care permit reglarea temperaturii de la distanță, înaintea sosirii la casa de la țară.

„Varianta cea mai simplă este un AC cu inverter și Wi-Fi. Îl poți comanda atunci când iarna te duci acolo să faci mai cald, îl poți seta pe 13–14 grade ca să nu se răcească pereții la interior complet. Nu tai lemne, nu ai cenușă”, a explicat un român.

Alții au propus folosirea panourilor radiante, a centralelor pe GPL sau a pompelor de căldură. Consumul și eficiența acestora depind însă de caracteristicile locuinței și de condițiile în care sunt utilizate.

Izolarea casei, importantă pentru reducerea cheltuielilor

Unii proprietari au atras atenția că, înaintea investiției într-un sistem nou de încălzire, trebuie analizate pierderile de căldură ale casei.

„După ce eu am triplat stratul de vată al casei către pod, de la 10 la 30 de centimetri grosime, consumul efectiv de curent, mă încălzesc electric, a scăzut cu 19%. Nu exagerez deloc. Doar podul, atât”, a relatat o româncă, descriind experiența personală.

O româncă stabilită în Canada a recomandat luarea în calcul a perioadelor în care casa rămâne nelocuită.

„Gândiți-vă că ar trebui ceva ce funcționează și când nu sunteți acolo, pentru a nu se sparge țevile când este foarte frig. Eu locuiesc în Canada și am o casă la țară la vreo 300 de kilometri de unde sunt acum. Iarna ajunge și la minus 38 de grade, deci am o centrală pe GPL și las căldura la 15 grade. Am lăsat inițial la 10, dar când merg durează mai mult să se încălzească. Izolarea casei, a podului, face diferența”, a explicat aceasta.

Casele vechi de la țară, greu de încălzit pentru cei care vin doar în weekend

Un alt român a povestit că vine în weekend la casa bunicilor, construită din paiantă. Locuința rămâne răcoroasă vara, dar iarna se încălzește foarte greu.

„Casa bunicilor are inerție termică bună, ceea ce a fost minunat vara asta, foarte răcoroasă și, dacă seara se lasă răcoarea, e bine înăuntru. Problema e că vine iarna, iar la această casă vin în weekend, iar acea inerție o ține rece, chiar și cu focul în sobă, luându-i cel puțin o zi să se încălzească pereții. Nu mă ajută că ține căldura două zile după ce plec, când eu am nevoie să se facă rapid cald”, a relatat bărbatul.

El a explicat că pereții acumulează căldură treptat și o eliberează în timp, ceea ce poate fi avantajos pentru confortul termic, dar incomod atunci când proprietarii petrec doar câteva zile în casă.

Cum pot fi protejate de îngheț casele de la munte, nelocuite iarna

Un alt român a cerut ajutor pentru încălzirea unei case de la munte, rămasă nelocuită pe timpul iernii.

„În casă, în acest moment, sunt doar sobe pe lemne. Neavând cine să alimenteze sobele pe timpul iernii, trebuie să iau în vedere alt sistem de încălzire. Zona respectivă nu este aprovizionată cu gaz metan. Soluția de încălzire rămâne doar electrică”, a explicat acesta.

Mulți români l-au avertizat că încălzirea permanentă a unei case nelocuite poate fi costisitoare și i-au recomandat să ia măsuri pentru a o proteja împotriva înghețului.

„Varianta electrică o să te coste de te rupe. Și eu am casă la munte și o las neîncălzită iarna. Nu are nimic de 20 de ani. Ce să pățească? Cât timp nu ai infiltrații de apă și probleme din astea serioase, nu se deteriorează nimic. O lași cu instalația de apă golită și gata. Cu o casă la munte e mai riscant să lași nesupravegheate consumatoare mari de curent și poate ai ghinionul să te trezești cu un incendiu”, a comentat un român.

Altcineva i-a recomandat să apeleze la un localnic care să încălzească locuința înaintea sosirii proprietarului, iar alții l-au sfătuit să folosească pompe de căldură și sisteme controlate de la distanță.

„Pompa de căldură aer-apă. Am o casă în zona Brașov și nu locuiesc tot timpul acolo. Am un termostat și îi dau drumul înainte să plec. Consumul este minim. Anul acesta îmi pun pompă de căldură și în apartament. Dacă izolația imobilului este bună, este cea mai bună soluție și cea mai eficientă din punct de vedere financiar”, a relatat un proprietar.

Acesta a completat că eficiența sistemelor electrice de încălzire depinde însă de temperaturile exterioare și de nivelul de izolare a clădirii.

ISU recomandă precauție în folosirea instalațiilor de încălzit

Odată cu apropierea sezonului rece, pompierii atrag atenția asupra riscurilor folosirii sobelor defecte, a coșurilor de fum necurățate și a instalațiilor electrice improvizate.

„Înainte de utilizare, sobele și coșurile de evacuare a fumului și gazelor arse vor fi verificate amănunțit, reparate și curățate”, recomandă Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Iancu de Hunedoara”.

În cazul sobelor cu acumulare de căldură și a celor de teracotă, pardoseala combustibilă din fața ușiței de alimentare trebuie protejată cu o bucată de tablă de 70 × 50 de centimetri. Materialele combustibile nu trebuie depozitate la mai puțin de 50 de centimetri de aceste sobe.

Pentru sobele fără acumulare de căldură, distanța față de materialele combustibile trebuie să fie de cel puțin un metru, iar pardoseala de sub ele trebuie protejată cu un postament termoizolator.

„Distanța dintre sobă sau burlanele metalice neizolate și materialele combustibile din vecinătate va fi de cel puțin un metru”, precizează pompierii.

Pompierii recomandă, de asemenea, verificarea coșurilor de fum pentru depistarea fisurilor, curățarea periodică a funinginii și izolarea termică a coșurilor în zonele unde acestea trec în apropierea elementelor combustibile ale clădirii.

„În podurile clădirilor, coșurile se tencuiesc pe interior și pe exterior și se dau cu var, pentru a se putea observa cu ușurință eventualele fisuri prin care ar putea pătrunde scântei ce pot fi surse de aprindere, dacă în zona lor sunt materiale combustibile”, arată ISU Hunedoara.

O altă recomandare privește improvizațiile la sistemele de evacuare a fumului.

„Se interzice folosirea improvizațiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu coturi multiple, montate pe lângă pereții combustibili sau în apropierea materialelor combustibile. Coșurile de fum vor fi obligatoriu verificate, reparate și curățate periodic, de către persoane specializate și autorizate”, mai transmit pompierii.

Alte măsuri importante sunt evitarea supraîncărcării sobelor cu lemne, folosirea exclusivă a combustibililor pentru care au fost proiectate și interzicerea utilizării benzinei sau a altor lichide inflamabile pentru aprinderea focului.

Și instalațiile electrice de încălzire necesită atenție. Pompierii recomandă evitarea improvizațiilor și a suprasolicitării circuitelor prin conectarea simultană a mai multor aparate de mare putere. Radiatoarele și convectoarele electrice portabile nu trebuie lăsate să funcționeze nesupravegheate, chiar dacă sunt prevăzute cu termostate.