Infecțiile respiratorii au devenit greu de tratat

În ultima săptămână a crescut numărul persoanelor internate în spitale cu infecții respiratorii severe: gripe, viroze și pneumonii și COVID-19, iar medicii sunt disperați, pentru că au multe cazuri complicate rezistente la antibiotice. Autoritățile se pregătesc să declare epidemie de gripă.

Infecțiile respiratorii au umplut spitalele cu pacienți Foto: Arhivă

În această perioadă, spitalele de boli infecțioase, de pneumologie și de pediatrie internează pe bandă rulantă pacienți cu infecții respiratorii la care au apărut complicații. Este vorba inclusiv despre pacienți tineri, unii cu boli asociate, alții fără vreo boală aparentă, de cele mai multe ori nevaccinați, atrag atenția medicii de spital.

Viroze complicate cu pneumonii bacteriene 

Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” din București, spune că, pe lângă cazurile de COVID-19 obișnuite, ajung la spital din ce în ce mai mulți pacienți cu gripă, și mai ales, severă. „Asta e ceea ce ajunge la spital cu precădere. Inclusiv cazuri la pacienţi tineri, fără alte boli aparent, bineînţeles nevaccinaţi”, a declarat managerul.

Într-un an obișnuit, toate aceste cazuri de infecții respiratorii de sezon apăreau la finalul lunii ianuarie, dar acum ele au apărut la începutul lunii decembrie. Un număr mare de cazuri de gripă suprapus cu unul mare de COVID-19 le-ar da spitalelor mari bătăi de cap în ceea ce privește asistența medicală, atrage atenția managerul.

La rândul ei, dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, a declarat că pacienții internați în ultima săptămână erau infectați cu virusul respirator sincițial (care produce bronșiolita) și cu cel gripal. „Avem un număr mare de pacienţi care ajung la Institut cu infecţii respiratorii cu pneumonii, iar în ultima săptămână, pare să fie mai frecvent virusul gripal şi virusul sinciţial respirator decât virusul SARS-CoV-2, aşa cum eram obişnuiţi în ultimii ani. Formele de afectare sunt severe la persoanele relativ tinere cu comorbidităţi, adică pacienţi care au afecţiuni respiratorii, dar care necesită internare pentru complicaţii. Complicaţii respiratorii şi una dintre dintre cele mai frecvente este hemoptizia şi desigur insuficienţa respiratorie“, a explicat Mahler.

Actualele cazuri de gripă și de infecții respiratorii sunt mai complicate pentru că sunt însoțite de pneumonii extinse „cu floră rezistentă la antibiotice”. „Nu trebuie să uităm de consumul de antibiotice excesiv care s-a produs în aceşti doi ani de pandemie, iar acum tratăm pneumonii bacteriene secundare infecţiei virale pentru că pacienţii care necesită internare au dublă afectare – atât virală, cât şi bacteriană. Pneumoniile acestea mixte trebuie tratate, şi din păcate, de foarte multe ori ne lovim de rezistenţă la antibiotice, o problemă din nou destul de nouă. Nu era neaşteptată, dar este dificil de gestionat, aş spune“, a declarat medicul.

O nouă creștere, după redeschiderea școlilor

Dr. Beatrice Mahler estimează că numărul de cazuri de infecții respiratorii va crește și mai mult odată cu reluarea cursurilor școlare, pe 9 ianuarie. „Ce vedem în camerele de gardă acum, după ce o parte din sărbători s-au încheiat, este că numărul de pacienţi care se prezintă cu infecţii respiratorii după Revelion s-a dublat. Ne aşteptăm să avem această creştere şi după ce încep şcolile”.

Specialistul a recomandat ca în cazul în care avem în familie pe cineva bolnav, să nu-l lăsăm în colectivitate, pentru a nu transmite infecția, indiferent de virusul care o produce. „De asemenea, dacă iese din casă persoana bolnavă până ajunge la medicul de familie sau la medicul specialist este bine să poarte mască, tocmai pentru a limita transmiterea infecţiei pe care o are către aceia cu care intră în contact, chiar dacă pe o perioadă scurtă de timp”, a mai spus medicul.

Ce recomandă medicii pediatri

Copiii cu infecții respiratorii acute pot fi îngrijiți acasă doar dacă medicul decide astfel, în urma unui consultații, atrag atenția pediatrii. Durata bolii este de 7-10 zile, timp în care medicamentele administrate doar îi ajută să o suporte mai ușor, dar nu vindecă mai repede. Medicii pediatri recomandă părinților să-i hidrateze pe copii cu lichide în cantități mici, dar frecvent, astfel încât să prevină deshidratarea lor, lucru important mai ales dacă au febră.

Secrețiile nazale trebuie îndepărtate cu ajutorul serului fiziologic sau al apei de mare, mai ales înainte de masă sau de somn, iar îmbrăcămintea copilului trebuie să fie lejeră. Temperatura camerei nu trebuie să depășească 22 de grade Celsius. Medicamentele pentru febră pot fi paracetamolul, ibuprofenul sau algocalminul, iar cele împotriva tusei sunt contraindicate la copilul sub un an.

Copilul care tușește poate fi ajutat cu dispozitive de umidificare a aerului și administrând medicamentele prescrise de medic. Există studii care arată că mierea poate fi utilă în cazul tusei, dar nu la copiii sub un an. Între 1 an și 5 ani este permisă o jumătate de linguriță, iar o linguriță pe zi, între 6 și 12 ani. Totodată, părinții sunt sfătuiți să nu fumeze în proximitatea copilului.

În cazul în care copilul respiră cu dificultate, devine palid, flasc, are febră mare – peste 38-39 de grade Celsius – sau nu poate bea lichide, el trebuie reevaluat de medicul de familie. 

Cum puteți preveni răspândirea bolilor respiratorii 

- Învățați copilul să poarte corect masca (aceasta trebuie să acopere nasul şi gura) atunci când are o boală respiratorie.

- Învăţaţi copilul să îşi acopere gura şi nasul cu brațul atunci când tuşeşte sau strǎnută.

- Utilizați batiste de unică folosinţă atunci când copilul strănută sau tuşeşte apoi aruncați batistele imediat la gunoi, după care spălați-vă pe mâini.

- Nu duceți copilul bolnav în colectivitate. Curățați suprafețele care au venit în contact cu secreții provenite de la copilul bolnav (produse prin tuse, strănut).

- Învățați copiii să îşi spele mâinile timp de 20 de secunde cu apă şi săpun (soluțiile dezinfectante pot fi folosite dacă apa şi săpunul nu sunt disponibile), să nu îşi atingă ochii, nasul sau gura după ce a pus mâna pe suprafeţe posibil contaminate. Aerisiţi periodic camera copilului.

- Evitaţi spațiile aglomerate şi evitați contactul cu persoanele bolnave.

Medicamentele care le înlocuiesc pe cele lipsă

În contextul crizei de medicamente antitermice și antiinflamatoare din farmacii, Ministerul Sănătății a publicat o listă cu denumirile comerciale ale unor produse care conțin ibuprofen și paracetamol, substanțe active similare cu ale altor produse care nu se mai găsesc. Oricare dintre ele sunt bune atât pentru copii, cât și pentru adulți, a dat asigurări ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Lista mai cuprinde și denumirile comerciale ale produselor care conțin oseltamivir, o substanță antivirală care combate gripa și care sunt variante pentru Tamiflu. Potrivit lui Rafila, stocul de comprimate de oseltamivir este de patru milioane la nivel național. Medicamentul poate fi eliberat din farmacii doar pe bază de prescripție medicală.

Totodată, MS a pus în dezbatere publică în 30 decembrie, un ordin de restricționare pe 6 luni a exporturilor pentru 13 antibiotice, precum și pentru ibuprofen și paracetamol de uz pediatric. Pentru publicare este nevoie de avizul UE.