Expertiza judiciară în cazurile de malpraxis ar putea fi realizată de experți medicali independenți
0Colegiul Medicilor din România a lansat în premieră o dezbatere publică pe tema gestionării greșelilor medicale. Care sunt soluțiile propuse de breasla medicală.
Schimbare de paradigmă la nivelul breslei medicale din România care discută public despre un subiect considerat până acum tabu – greșelile medicale.
„Plecăm de la premisa că suntem oameni și putem greși. Iar greșeala este inerentă în actul medical. Și în cele mai performante sisteme medicale va exista eroare umană. Ceea ce vrem noi este să recunoaștem aceste greșeli. Într-un spital, greșelile pot fi foarte ușor identificate. Sunt greșeli care sunt văzute sau sunt ascunse, greșeli care au impact asupra pacientului sau care nu au, greșeli care produc vătămare sau nu. Ne interesează absolut toate tipurile de greșeli pentru a le putea identifica și corecta. Breasla medicală trebuie să învețe din greșeli”, subliniază prof.dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, CMR.
”Trebuie să adoptăm modelele occidentale”
Aceasta înseamnă că trebuie să avem curajul să le raportăm și să discutăm într-un cadru colegial ce putem face ca data viitoare să nu mai apară această greșeală, adaugă președintele CMR: „Noi trebuie să adoptăm modelele occidentale. Acest lucru funcționează foarte bine în vestul Europei și SUA, unde există comitete de gestionare a riscului. Nu sunt formale, cum sunt în România, ci chiar funcționează. Sunt niște oameni foarte corecți care chiar lucrează în acest sens, există o cultură centrată pe analiza greșelii, nu pe căutarea vinovatului. Contează ca greșeala să nu se repete și prin asta să câștige sistemul medical, care va fi mai bun”.
În mod particular, pentru greșeala cu vătămarea corporală – pentru că ea există – mai spune universitarul, ce se întâmplă în sistemul actual nu funcționează. „Acum, pacientul nemulțumit merge la instanța civilă. S-a scos taxa de timbru care era o barieră, dar ceea ce blochează în continuare procesul civil este expertiza judiciară. Cine stabilește că a fost malpraxis? Acum este implicată o comisie de la DSP și de la Institutul Național de Medicină Legală, care sunt instituții ale statului român. Ei stabilesc dacă un medic a comis malpraxis sau nu. Aici avem deja o problemă legată de independența în justiție, pentru că acei medici sunt angajați ai statului român, deci furnizează o expertiză care e discutabilă”, argumentează profesorul Coriu.
În plus, acest mecanism creează blocaje foarte mari, pentru că apar contestații la nivelul serviciilor teritoriale de medicină legală, iar dosarele trebuie trimise către o comisie națională care judecă toate aceste contestații. Întârzierile sunt semnificative și pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani.
Propunere: Experți medicali independenți
Ceea ce propune breasla este crearea unui corp al experților medicali format din medici practicieni de diferite specialități, acreditați să ofere expertiză judiciară instanțelor, ceea ce ar permite fluidizarea mecanismului de răspundere civilă în caz de malpraxis. „Acest corp de experți există în toate domeniile – arhitectură, contabilitate, finanțe – iar judecătorul nu se pricepe la toate. El cere o expertiză. Cui? Unui specialist. Dacă există comentarii că îi cerem expertiză tot unui medic, cui ar trebui să cerem?”, mai spune președintele CMR.
Specialiștii consideră că sistemul trebuie schimbat pentru ca pacientul să poată beneficia de dreptul incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat vreo suferință. Or, în cazuri „celebre” , din cauza trenării proceselor în justiție, faptele s-au prescris. Este nevoie de modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor. În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți, explică specialiștii.
Una dintre zonele cele mai expuse erorilor medicale este domeniul ATI. Prof.dr. Dorel Săndesc, șeful secției ATI de la Spitalul Județean din Timișoara, susține că a fost printre primii care au raportat problemele întâmpinate în secție. „În țările avansate există acest sistem al analizei deschise, focalizată în găsirea cauzei și mecanismelor care au dus la o complicație, la un incident sau la o eroare. Are ca scop căutarea cauzelor, nu căutarea vinovaților. Din păcate, în România, în fața unei complicații trebuie găsit un vinovat și executat într-o formă sau alta. Și credem că ne-am făcut treaba”, subliniază medicul anestezist.
În ultimii 7-8 ani, la Comisia superioară de disciplină a Colegiului au ajuns 1.000 de dosare. Dintre acestea, 16% au fost cu sancțiuni pentru medici. În 5 cazuri s-a ridicat dreptul de liberă practică.
Se încarcă comentariile...
