Efectele „fumatului electronic“, mai grave decât COVID-19
0Peste 50% dintre elevii din liceu au fumat țigări electronice sau produse de tutun încălzit în ultimele 30 de zile, arată un raport realizat de Institutul de Sănătate Publică (ISP). Experții atrag atenția că legea din România nu are încă reglementări în ceea ce privește aceste produse, astfel că pot fi promovate agresiv și consumate de oricine și în orice loc. Iar în acest moment se poate vorbi de o epidemie de fumat în rândul adolescenților.
Reclame agresive
Conform inițiativei „2035 fără tutun”, atât produsele clasice, țigările electronice, cât și produsele din tutun încălzit pot fi promovate în cadrul campaniilor de vânzare promoțională în România. Practic, țigările pot fi promovate prin panouri publicitare, afișate pe frecvent pe bulevardele marilor orașe, în mijloace de transport, plasare de produse în filme sau la TV și chiar și ca sponsori la evenimente sponsorizate.
„Marketingul și comercializarea acestor dispozitive pot permite companiilor de tutun să ocolească interdicțiile de publicitate și consum în spații publice. Companiile de tutun au organizat campanii de marketing agresive pentru a introduce produsele de tutun încălzit în consum. Dispozitivele de încălzire sunt comercializate ca produse sofisticate, de înaltă tehnologie, care oferă utilizatorilor o modalitate de a se bucura de produse din tutun cu risc redus și fără fum. În cadrul strategiei de promovare, marketingul prin intermediul rețelelor sociale a fost un element-cheie. Conform datelor din cel mai recent raport al OMS referitor la produsele nou emergente, există riscul ca folosirea țigărilor electonice și produsele de tutun încălzit în locuri publice unde fumatul este interzis să renormalizeze fumatul în spații publice”, arată o analiză recentă a Direcției de Sănătate Publică.
La rândul ei, Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, avertizează că, într-adevăr, modul în care se comercializează aceste produse este o problemă gravă, care va avea repercusiuni pe termen lung. „Având în vedere că includerea tinerilor în grupurile sociale pornesc uneori de la consumul de tutun, e clar că măsurile trebuie să înceapă de undeva. Cred că într-o societate civilizată lucrurile trebuie să plece de la cuvântul legislativ. De la lege trebuie să pornesscă ordinea”. Un semnal de alarmă trage și psihologul Mihai Copăceanu, care subliniază că una dintre convingerile false este că fumatul unor țigări electronice nu dă dependență, că este mult mai inofensiv decât fumatul clasic.
Ce efecte au țigările electronice
Un studiu publicat în „The Journal of Nuclear Medicine“ arată că utilizatorii de țigări electronice au un grad mai crescut de afectare pulmonară comparativ cu cei care fumează țigări convenționale. Acest studiu este primul care aduce dovezi că vapatul determină un răspuns inflamator la nivelul plămânilor mai crescut decât fumatul țigărilor convenționale.
Medicul Beatrice Mahler a explicat pentru „Adevărul” cât de nocive sunt aceste țigări, precizând că există o serie de studii clinice care au demonstrat efectele negative ale consumului. „Problema este una gravă, care, din păcate, va avea repercusiuni pe termen lung. La nivel european sunt monitorizate efectele secundare ale consumului, se observă afecțiuni pulmonare severe, care apar la o anumită categorie de persoane, iar plămânii lor acționează acut și ajung să fie asemănători imagistic cu cei ai bolnavilor de COVID-19. Simptomele sunt asemănătoare cu cele de la COVID: dispnee, cu insuficienţă respiratorie, tuse, scăderea saturaţiei. Vorbim de o agresiune chimică asupra plămânului”, a spus ea. În același timp, aceasta atrage atenția că lipsesc datele privind efectele pe termen lung ale țigărilor electronice. „Dacă comparăm efectele acestora cu cele ale tutunului clasic, vedem că simptomele sunt mult mai severe și mult mai frecvente”, a mai spus ea.
Ce se poate face
Ținând cont că ele produc o dependență de gest și că nu reduc una dintre problemele de bază ale dependenței de tutun și practic ele ajung să creeze cadrul dependenței, măsurile trebuie să fie complexe, spune medicul.
„Nu se poate prescrie doar tratament, este nevoie de consiliere psihologică, de campanii de informare. Tinerii folosesc aceste dispozitive pentru că îi fac să pară cool, e un gest care le crează o falsă stimă de sine mai bună. Având în vedere gravitatea situației, intervenția trebuie să se facă în rândul tinerilor, și ar trebui să existe un parteneriat între mai multe instituții, unde părintele copilului să fie pilonul central. Unui adolescent nu trebuie să îi spui că se va îmbolnăvi peste câțiva ani, ci ai putea apela la partea de estetică. De exemplu, consumul de tutun are un efect direct asupra vaselor de sânge de la nivelul tegumentului, monoxidul de carbon blochează aceste vase de sânge. Fumătorii au un aspect al tegumentului mai pământiu, mai palid, mai puțin vascularizat, iar atunci când renunți la tutun se văd schimbările. După câteva luni, la nivelul feței se vede că tenul este mai luminos. În plus, aceste produse au efecte nocive și privind dentiția, astfel că putem apela la astfel de informații pentru a le explica”, a mai spus Beatrice Mahler.
Existența unor centre este și ea importantă, iar medicul subliniază în România sunt prea puține. Aceasta a spus că Institutul Marius Nasta are doi psihologi care oferă pe parcursul săptămânii consiliere privind consumul de tutun, chiar și pentru cel încălzit, pentru că „psihologul trebuie să facă astfel de intervenții pe obicei, pe senzația de plăcere care apare și pentru găsirea unei soluții privind acele momente de plăcere”. Din păcate, numărul specialiștilor este limitat, iar consilierea se face în cadrul consultului pneumologic sau de medicină internă, în condițiile în care medicii au această competență.
Un alt aspect important îl reprezintă percepția societății, care ar trebui să se schimbe când vine vorba de fumat. „Dacă în majoritatea țărilor europene un fumător este privit cu suspiciune, în colectivele profesionale sunt excepții, în România fumatul este privit cu apreciere cel puțin în rândul adolescenților”, spune psihologul Mihai Copăceanu, care arată că noi încă suntem nepăsători, pasivi și mai grav suntem foarte permisivi în ceea ce privește consumul.
Același lucru îl subliniază și medicul, spunând că e necesar ca oamenii să vadă gravitatea situației. „Cred că atunci când vom avea o altă percepție a ceea ce înseamnă să fumezi, când vom vedea că e „un sport extrem” care duce spre boli, atunci vom avea, probabil, un semn de exclamare în mintea consumatorilor”.
Se încarcă comentariile...
