Dosar "Adevărul": Siguranţa CFR, pe mâna unui fals handicapat

Un craiovean pensionat cu grad de invaliditate I a fost prins că este angajat în acelaşi timp la CFR, în sectorul siguranţei feroviare. Peţa poate fi văzut făcând cumpărăturile sau plimbând câinele deşi, potrivit dosarului de pensionare, ar fi trebuit să fie netransportabil.

Cazul a ieşit la iveală în luna mai 2010, când angajaţii Casei de Pensii Dolj au suprapus baza de date a salariaţilor care contribuie la sistemul de pensii cu cea a pensionarilor pe caz de boală, depistând astfel 16 persoane care erau angajate, chiar dacă erau pensionate din motive de boală sau anticipat.

Din dosar:

În top apare cazul unui bărbat care s-a pensionat cu gradul I de invaliditate, cel mai grav existent, şi care beneficia şi de însoţitor plătit.

Florinel Laurenţiu Peţa, pensionarul de 45 de ani, atât de suferind în actele depuse la Casa de Pensii Dolj încât a primit gradul I de invaliditate cu indemnizaţie de însoţitor, nu arată deloc că ar avea vreo boală gravă. El merge la cumpărături, plimbă câinele şi se preocupă de mersul treburilor în bloc. Când nu rezolvă treburile casei, Peţa e la serviciu.

Deşi cazul pensionarului angajat la CFR a făcut multă vâlvă, fiind prezentat pe larg în „Adevărul" săptămâna trecută, omul îşi vede de muncă. După cum spun vecinii acestuia, lucrează în continuare. „Ştiu că e pe la CFR şi că e bolnav. Are ceva la stomac, dar nu ştiu ce. Oricum, nu prea stă pe acasă, că lucrează", a spus una dintre vecinele de palier ale lui Peţa.

„Eu ştiu că a fost pensionar, dar lucrează la CFR acum. Pleacă dimineaţa şi vine seara", ne-a spus un alt vecin al familiei. De altfel, atunci când reporterii „Adevărul" l-au căutat acasă pe bărbat, acesta era plecat la muncă, fiul său confirmând acest lucru, apoi declarând că nu se întoarce acasă până seara, când va ieşi din tură.

CFR n-a mâncat usturoi

Dacă pentru vecinii bărbatului lucrurile sunt clare, autorităţile implicate în cazul Florinel Peţa se încurcă în minciuni. În timp ce Casa de Pensii susţine că Peţa a lucrat până la începutul lui martie la CFR, fiind apoi disponibilizat, şefii CFR Infrastructură, Marfă şi Călători din Craiova se jură că acesta nu este şi nici nu a fost vreodată salariat aici.

„Mi s-a confirmat de către şeful de la Personal că nu avem şi nici nu am avut un angajat cu numele acesta. Ar fi fost imposibil, pentru că ar fi fost un lucru ilegal", a spus Florin Anghelina, şeful Diviziei Tehnice din cadrul Regionalei CFR Infrastructură Craiova.

Banii înapoi

Pe de altă parte, potrivit datelor furnizate de Casa de Pensii Dolj, Florinel Peţa nu a încetat să lucreze la CFR decât în martie 2010, dar s-a pensionat pe caz de boală încă de la începutul lui 2008, cumulând pensia, indemnizaţia de însoţitor aferentă şi salariul timp de doi ani. Potrivit formalităţilor care trebuie îndeplinite la pensionarea pe caz de boală, carnetul de muncă al bărbatului ar fi trebuit închis de angajator în momentul primirii deciziei de pensionare, astfel că acesta nu ar mai fi avut dreptul să lucreze.

Bărbatul va trebui să dea acum înapoi 13.161 de lei, reţinându-i-se lunar o treime din valoarea pensiei. Contactat telefonic, Florinel Peţa a refuzat să stea de vorbă cu reporterii „Adevărul". Chiar şi aşa, rămâne întrebarea: cum de o persoană capabilă de muncă în condiţii grele, aşa cum este Florinel Peţa, a fost considerată de medici incapabilă să se descurce singură din cauza bolii? Şefa Comisiei de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Dolj, Georgeta Afrem, a refuzat să explice cum de un om care are o viaţă absolut normală şi chiar poate lucra 12 ore într-o zi a primit din partea medicilor doljeni gradul I de invaliditate.

La o astfel de încadrare intră persoanele care nu văd, au cancer în stare avansată, nu se pot deplasa singure (nu au picioare, au probleme grave cu coloana, paralizii şi semiparalizii) sau au diagnostic de schizofrenie.

Cine are dreptate?

Cazul lui Florinel Laurenţiu Peţa este departe de a fi elucidat. În vreme ce Casa de Pensii l-a depistat că este, în acelaşi timp, şi handicapat de gradul întâi, cu drept de a beneficia de îndemnizaţie şi de însoţitor plătit tot de stat, dar şi salariat la CFR, autorităţile feroviare susţin că nu există în evidenţele lor un angajat cu acest nume.

Cu berea la inundaţii

Costică Rusu se inundă cu bere  Foto: Corina Tătaru

Unul dintre cele mai perverse efecte ale Venitului Minim Garantat a putut fi constatat în această vară, cu ocazia inundaţiilor care au ameninţat oraşul Galaţi. În vreme ce sute de voluntari, pompieri, jandarmi şi poliţişti se luptau cu fluviul dezlănţuit, cârciumile din apropierea Palatului Navigaţiei erau pline de muşterii.

Costică Rusu (51 de ani) se număra printre cei care au preferat cârciuma în locul muncii la digul de apărare. Bărbatul locuieşte chiar în partea de oraş ameniţată de ape, însă nu s-a sinchisit prea mult că ar putea pierde totul.

Rusu nu are loc de muncă. Cel puţin aşa declară. A lucrat pentru o firmă de construcţii, de unde a fost concediat din cauza crizei. A luat o vreme ajutor de şomaj, apoi a intrat în evidenţele Primăriei Galaţi ca beneficiar al Venitului Minim Garantat. În schimbul banilor primiţi, el trebuie să facă o serie de munci în interes public, atunci când este nevoie.

Se pare însă că momentul inundaţiilor nu a fost considerat ca fiind oportun ca toţi cei cu venit minim garantat să fie mobilizaţi la muncă. Nici de către autorităţi, nici de către beneficiarii banilor.

Autorităţile au o explicaţie pentru asta. „Sunt 700 de oameni, dar nu ne putem baza pe ei. Sunt neputincioşi. Bolnavi, prost hrăniţi, leneşi", spune Nicuşor Ciumacenco, viceprimarul Galaţiului.

Şi Costică Rusu are o explicaţie pentru că, în timp ce voluntarii se chinuiesc să-i salveze casa de puhoaie, el îşi bea tacticos berea la colţul străzii. „Nu ne-a chemat nimeni să punem mâna", a spus Rusu. ; Liviu Ghinea

Pomeni pentru săraci cu vile

În comuna doljeană Sadova, inspectorii de muncă au descoperit că 1.778 din cei 8.000 de localnici primeau ajutor social, deşi mulţi dintre ei trăiau în condiţii bune, anchetele sociale fiind făcute superficial. Unii dintre beneficiari locuiau în vile cu etaj şi aveau maşini în curte, dar primeau ajutorul de la stat pentru că nu aveau niciun venit. "Mulţi dintre beneficiari nu întrunesc condiţiile pentru acest ajutor, în sensul că trăiesc în vile de lux, au Merţane la poartă ", a declarat Cătălin Mohora, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj.

În ultimii ani, aproape jumătate dintre localnici au fost la muncă în străinătate. "Casa asta e făcută acum cinci ani. Am avut bani atunci, că munceam pe brânci în străinătate şi ne permiteam. Acum nu mai avem niciun leu", spune Ghiocica, proprietara unei vile. „Nu avem pământ, nu avem fabrică, unde să muncească oamenii? Sunt copii de hrănit, bătrâni bolnavi. Cu ce să trăiască?", spune Petre Ştefan. Îl completează Anica: „Sunt bolnavă de infarct, sufăr de infarct! Pe baza acestui ajutor social trăim". Bogdan Marica

Satul cu sută la sută fraudă

Localnicii din comuna mehedinţeană Bălăciţa trebuie să restituie în total 100.000 de lei, după ce autorităţile au găsit nereguli în toate cele 106 dosare de ajutoare sociale.

„Am găsit oameni plecaţi în străinătate şi care nu au adus la cunoştinţa primăriei acest lucru şi, de asemenea, oameni care primeau ajutor, dar în gospodăriile cărora am găsit tractoare care nu erau însă înregistrate", ne-a precizat Ramona Ciovică, inspector în cadrul Corpului de control al prefectului.

La Bălăciţa, inspectorii au cerut reevaluarea tuturor celor 106 dosare, după ce au descoperit că unele erau incomplete şi neverificate de către cei care au această misiune în comună. „S-au făcut şi verificări. Angajatul cu ajutorul social se ocupă de foarte multe probleme şi are un foarte mare volum de muncă", ne-a spus Constantin Văduţi, primarul comunei Bălăciţa.

Sătenii se acuză reciproc

Prefectul e hotărât să sesizeze Parchetul în cazul în care prejudiciul nu va fi recuperat. „Prejudiciul este de peste un miliard de lei vechi până la această oră. Voi sesiza Poliţia şi Parchetul pentru abuz în serviciu al primarului, pentru fals şi uz de fals", spune prefectul Ion Mîţu. Beneficiarii găsiţi în neregulă vor fi obligaţi să restituie banii primiţi necuvenit.

Sătenii au auzit că din cauză că actele nu le sunt în regulă pot rămâne fără bani. „De ce nu ne spun ce să aducem şi când să aducem, că eu am adus tot. Sunt singură şi ca să trăiesc cu 300.000 de lei vechi, nu pot. Alţii pleacă în Grecia sau Franţa şi iau banii de aici", ne spune tanti Ileana G. (57 de ani), supărată că i s-ar lua şi puţinul pe care îl are. Alţi beneficiari îşi aşteaptă jutorul social cu berea în faţă, la birtul din comună. ; Cristina Popescu.