De ce fug tinerii de agricultură: „Ai bani, dar renunți la timpul tău liber”. România, printre țările cu cei mai îmbătrâniți conducători de ferme

România se numără printre statele membre în care agricultorii vârstnici au o pondere peste media europeană. Interesul tinerilor pentru domeniul agricol rămâne scăzut, iar asta se vede și din concurența pentru puținii banii europeni la care ar mai putea avea acces.

Media de vârstă a titularilor de fermă în România, peste media UE Foto: Adevărul

România este printre țările europene cu cei mai îmbătrâniți conducători de ferme. Potrivit Comisiei Europene, 44,3% dintre fermierii din România aveau cel puțin 65 de ani, potrivit datelor prezentate pentru planul strategic al Politicii Agricole Comune.

Într-o analiză Eurostat bazată pe datele din 2023, proporția managerilor de ferme de 65 de ani și peste era de 41,7% în țara noastră, asta în timp ce media în Uniunea Europeană era de aproximativ 32%. România se numără astfel printre statele membre în care agricultorii vârstnici au o pondere ridicată.

Arhitectura fermelor în Europa se schimbă, iar vârsta este doar o componentă. Potrivit Eurostat, din 2010, dimensiunea medie a fermelor în UE a crescut, reflectând schimbările structurale continue din agricultură. Numărul exploatațiilor mai mici a scăzut, în timp ce fermele mai mari, mai orientate comercial, s-au extins, pe fondul consolidării, mecanizării și presiunilor asupra productivității.

Modelul a fost evident în special în țările din estul UE, cum ar fi Bulgaria, Polonia și România, unde un număr relativ mare de ferme de semi-subzistență, foarte mici, s-au consolidat în unități mai mari, pe măsură ce agricultura s-a orientat către sisteme mai orientate spre piață. „Acest proces a fost consolidat de depopularea rurală, tinerii migrând în orașe și/sau în străinătate în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, în timp ce fermierii mai în vârstă se pensionează fără succesori”, arată Eurostat.

În UE, imaginea nu este uniformă: agricultura europeană cuprinde atât ferme familiale mici, numeroase, cât și exploatații mari, specializate și puternic mecanizate. România ocupă un loc aparte prin numărul mare de exploatații de dimensiuni reduse, dar și prin existența unor ferme comerciale mari. Această structură duală influențează atât productivitatea, cât și capacitatea sectorului de a atrage o nouă generație de conducători.

Regiunile din UE în care ponderea managerilor tineri este mare

În Uniunea Europeană, fenomenul este general, dar intensitatea lui diferă de la o țară la alta. În 2023, potrivit datelor Eurostat, 10,7% dintre conducătorii de ferme din UE aveau sub 40 de ani, în timp ce 41,7% dintre fermierii din România aveau cel puțin 65 de ani. La nivel european, ponderi foarte mari ale fermierilor vârstnici se înregistrau și în Cipru, Portugalia și Italia. În schimb, Austria, Franța și Luxemburg se numărau printre țările cu cele mai mari ponderi de manageri tineri.

Datele Eurostat pentru 2023 confirmă că România se află printre țările europene în care tinerii conducători de ferme sunt relativ puțini. În Uniunea Europeană, 11,8% dintre managerii exploatațiilor agricole incluse în analiza regională aveau sub 40 de ani. În mai multe regiuni din Franța, Austria, Polonia și Cehia, ponderea tinerilor depășea 20%, iar în regiunea franceză Franche-Comté ajungea la 28,3%. La polul opus, România apare în grupul țărilor cu o prezență redusă a tinerilor în conducerea fermelor.

E greu de spus, pe baza acestor date, dacă tinerii nu sunt interesați de agricultură sau dacă acestea arată că preluarea efectivă a conducerii unei ferme rămâne dificilă. Adesea, un tânăr lucrează într-o exploatație de familie sau este angajat într-o companie agricolă fără să figureze drept manager al fermei în statistici.

Sunt însă și cazurile în care tinerii și-ar dori implicarea în domeniu, în schimb accesul la teren este una dintre problemele importante. În lipsa unor suprafețe suficiente, a capitalului inițial și a finanțării pentru utilaje, irigații, depozitare și inputuri, intrarea în agricultură poate presupune riscuri mari pe care tinerii nu au cu ce să le susțină. În plus, agricultura depinde de cicluri de producție și de condiții meteorologice care fac ca veniturile să fie mai puțin previzibile decât în alte activități economice.

Comisia Europeană indică printre instrumentele de sprijin pentru reînnoirea generațiilor granturile de instalare, împrumuturile cu dobândă redusă, sprijinul pentru accesul la teren, instruirea și susținerea veniturilor. Eficiența acestor măsuri depinde însă de capacitatea tinerilor de a le accesa și de a construi exploatații viabile pe termen lung.

România, între fermele de subzistență și mega-ferme

Îmbătrânirea managerilor nu este singura transformare. Se schimbă și dimensiunea exploatațiilor, iar acest proces influențează cine poate intra în agricultură și ce tip de competențe sunt necesare.

Potrivit Eurostat, în 2023 existau aproximativ 6,1 milioane de exploatații agricole în UE care depășeau pragurile fizice folosite în analiza statistică. Suprafața medie a acestora crescuse de la 19,7 hectare în 2010 la 24,7 hectare în 2023. În aceeași perioadă, numărul fermelor mici a scăzut, iar exploatațiile mai mari, orientate spre piață, s-au extins.

Procesul este vizibil inclusiv în România. Eurostat leagă schimbarea de comasarea unor exploatații mici, mecanizare și presiunea pentru creșterea productivității. Depopularea rurală și plecarea tinerilor spre orașe sau în străinătate pot accelera transformarea, mai ales acolo unde fermierii care se retrag nu au succesori.

România are însă o particularitate: agricultura sa cuprinde atât exploatații foarte mici, adesea familiale sau de subzistență, cât și ferme comerciale de mari dimensiuni. În unele zone, agricultura înseamnă ferme specializate, investiții și acces la piețe, în timp ce în altele activitatea este desfășurată pe suprafețe reduse, cu resurse limitate și venituri insuficiente pentru modernizare.

Diferențe tehnologice mari între diverse regiuni europene

Schimbarea dimensiunii fermelor este însoțită și de diferențe mari în utilizarea tehnologiilor. În 2023, doar 1,8% dintre exploatațiile agricole incluse în analiza Eurostat foloseau roboți pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor. În regiunile din România, Croația și Lituania, ponderea era sub 0,5%. În regiunea franceză Picardie, în schimb, 32,1% dintre exploatațiile analizate raportau utilizarea roboților pentru tratamente fitosanitare.

Adoptarea tehnologiei depinde de investiții, de dimensiunea fermei, de accesul la infrastructură și de disponibilitatea serviciilor de consultanță. Deși nu orice exploatație are nevoie de aceleași echipamente, iar tehnologia nu garantează singură productivitate mai mare, accesul la mecanizare modernă, sisteme de monitorizare, date și instrumente de precizie poate ajuta fermierii să utilizeze mai eficient resursele (apa, îngrășămintele și produsele de protecție a plantelor), care devin o provocare.

Modernizarea tehnologică poate fi legată inclusiv de reînnoirea generaților de fermieri. Fermierii tineri pot aduce competențe digitale și o orientare comercială diferită, dar au la rândul lor nevoie de acces la teren, la finanțare, la infrastructură și la piețe.

O măsură dedicată tinerilor fermieri, accesată sub așteptări

Chiar în această perioadă tinerii fermieri din România au posibilitatea să aplice pentru finanțare nerambursabilă în valoare de maximum 200.000 euro/proiect. Interesul manifestat este, deocamdată, sub așteptări.

Pentru intervenția DR-12 - „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor cu vârsta de până la 45 de ani”, administrată de AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale), s-au depus până duminică, 18 octombrie 2026, ora 16,00, 36 de proiecte pentru componenta „Sector zootehnic” (fiind în continuare disponibili 120,2 milioane euro), iar pentru componenta „Alte sectoare”, 305 proiecte (valoare rămasă – 70 milioane euro).

Sesiunea este deschisă în perioada 6 octombrie – 2 decembrie 2026 (ora 16:00), însă depunerea este împărțită în două etape valorice, denumite praguri de calitate.

Astfel, în perioada 6 octombrie – 5 noiembrie 2026 se pot depune exclusiv proiecte care ating pragul maxim de calitate de 80 de puncte, iar ritmul lent de depunere din această primă etapă este considerat de către consultanți normal, mulți fermieri așteptând coborârea pragului.

Cea de-a doua etapă, 6 noiembrie – 2 decembrie, va coborî pragul la 45 de puncte, moment în care consultanții estimează o creștere semnificativă a numărului de solicitări. Tinerii fermieri pot solicita maximum 200.000 euro/proiect, rata de sprijin fiind de până la 80% costuri eligibile pentru tinerii fermieri de până la 40 de ani și de cel mult 65% pentru fermierii cu vârste între 41 și 45 de ani.

Banii pentru contribuția proprie pot fi o piedică, în opinia consultanților.

„S-ar putea trăi din agricultură și s-ar putea trăi bine, doar că fără timpul tău liber”

Adriana Verdeș are 27 de ani și lucrează în ferma tatălui său de când se știe. Este o fermă de familie, în care sunt implicați părinții și cele două fete. Părinții lucrează doar în fermă, în timp ce fetele au fiecare câte un loc de muncă, iar după serviciu continuă munca în gospodăria familiei.

Ferma familiei Verdeș numără peste 1.000 de oi, 50 de vaci, dar și porci. Adriana lucrează într-un alt domeniu, însă în fiecare zi, după serviciu, începe munca la prepararea produselor lactate pe care familia le vinde în piețe.

„Am terminat studiile, dar în continuare fac asta, și munca la fermă și lucrez în paralel, în extruziunea aluminiului. S-ar putea trăi din fermă și s-ar putea trăi bine, doar că fără timpul tău liber. Să știi că ai bani și că poți să faci orice, oricând, oricum, dar nu ai timp liber, cam asta presupune. Animalele nu știu că afară plouă sau ninge, nu știu că tu vrei să te duci la mare sau la munte. Ai mei continuă pentru că așa au învățat și că nu poți să le mai scoți asta din cap. Noi avem acum servicii, noi avem mai puțini bani, dar mai mult timp liber. Și noi vrem și mai mulți bani și mergem la ei și le cerem. Ei au bani și pot să facă ce vor, și-ar permite financiar, dar nu au timp liber”, rezumă tânăra avantajele și dezavantajele muncii în agricultură.

Poate să fie o afacere foarte bună și de viitor, continuă tânăra, dar trebuie să fii conștient că la un moment dat ai de făcut alegeri. „Ține numai de tine dacă vrei să continui și să te împaci cu gândul ăsta, că nu se știe dacă eu pot să merg la petrecere în seara asta, că vin la 7,00 – 8,00 diseară din fermă și nu-mi mai arde mie să merg la petrecere”, spune tânăra.

Nici ea și nici sora sa nu sunt hotărâte să preia, deocamdată, conducerea fermei, deși tatăl și-ar dori să le predea ștafeta.

Volumul de muncă este enorm. Adriana se ocupă, împreună cu sora sa, de procesarea laptelui și de vânzare. Dacă ar avea de ales, ar face doar partea de vânzare, visează chiar la un magazin propriu, pentru că îi place mult să interacționeze cu oamenii. Din păcate, nu are cine s-o suplinească în laboratorul în care se pregătesc bunătățile după rețetele moștenite, pentru că părinții, la rândul lor, nu găsesc de ani buni lucrători care să îngrijească animalele.

Adriana Verdeș încă nu s-a decis să preia ferma familiei Foto: Alina Mitran

„Efectiv nu ai pe cine să găsești. Și dacă i-aș lăsa pe ei să producă și eu doar să vând, nu am pe cine să găsesc în locul lor. Am avut de curând un eveniment în familie și mai aveam nevoie de un om, să ne putem ocupa de pregătiri. Am stat foarte tensionați să vedem dacă vine omul de acolo din sat. A fost cu peripeții. La început n-a venit, când a venit a pierdut oile, a trebuit să mergem să le căutăm... (...) În cazul nostru, ca să găsim un echilibru, ar trebui să le mai împuținăm, să mcșorămm efectivele, să avem timp și pentru ele și pentru noi”, a mai spus tânăra.

Am rugat-o să expună, totuși, și avantajele. Câștigul este, categoric, unul dintre ele.

„Dacă muncești, îți permiți oricând, orice. Dacă ești dispus să te trezești dimineața. Asta oricum o faci, și la un loc de muncă, dar la animale nu știi dacă tu poți să mănânci la prânz. Când lucrezi, la privat sau la stat, nu contează, știi că ai program, la animale poți să termini și la 21.00”, mai spune tânăra.

La modernizarea fermei încă nu s-a gândit, implicit nici la accesarea de fonduri europene, pentru că tinerele încă oscilează cu privire la calea de urmat în viitor.

Adriana spune că, cel mai probabil, dacă nu ar fi crescut îngrijind animalele și preparând lactate și produse din carne pentru piață, domeniul ar fi tentat-o, poate, pentru o vreme, însă ar fi renunțat văzând volumul mare de muncă.

În vremea în care le erau alături și bunicii, mai existau și perioade de respiro. În prezent însă, părinții Adrianei Verdeș nu pot lipsi o zi din fermă, or acesta este un preț pe care nu multe persoane care urmăresc profitul într-o afacere sunt pregătite să îl plătească. „Nu au mai plecat o zi, nu trei zile”, mai spune tânăra.

„Ei nu au răbdare, vor rezultate imediate”

Cosmin Măndică este apicultor, unul deja destul de cunoscut, produsele sale putând fi găsite inclusiv în supermarket și pe platforme online. Deși în prezent activitatea a devenit profitabilă, veniturile depășind cheltuielile, spune că un apicultor nu poate trăi doar din producerea mierii. Din acest motiv e greu de crezut că tinerii s-ar angaja la așa ceva, fără să aibă surse alternative de venit.

„Agricultura nu e atractivă pentru tineret. Ei nu au răbdare, nu cresc cu mentalitatea de a avea răbdare și de a construi în timp. Vor rezultate imediate. Aici apare discrepanța mare. Nici copiii mei. Vin, mă ajută, dar atât”, explică apicultorul.

Ar putea ceva să-i motiveze? „Mi-e greu să răspund la întrebarea asta. Nu știu dacă poate exista o motivație atât de puternică încât să preia o muncă grea. Munca de fermier, indiferent de domeniul ei, e o muncă grea, fizică. În era informaticii și tehnicii, lucrurile se simplifică. Cu mintea la 50 de ani mă gândesc că primordial pentru om este hrana, este sănătatea, este firesc ca în momentul în care produci hrană să exiști, tu, ca entitate, și să produci ceva care are valoare. Hrana are valoare. Dar cu mintea de 50 de ani. Cu mintea de 20-25 de ani nu cred că poți să gândești așa”, continuă apicultorul.

Cum, totuși, ar putea fi îndreptate lucrurile astfel încât agricultura să devină atractivă? Prin educație și cu mult sprijin din partea statului, crede Măndică. Fără sprijin, un tânăr fermier nu-și permite să investească, or rezultatele înregistrate până acum în campania de depunere de proiecte pe măsura DR 12 dovedesc tocmai acest lucru, susține apicultorul.

Educație înseamnă pe de o parte ca tinerii să fie familiarizați încă din școală cu domeniul – iar apicultorul merge în școli și le prezintă elevilor ce presupune munca într-o stupină, având în proiect, pentru anul acesta, să-i aducă pe copii și în fermă -, iar pe de alta, ridicarea standardelor.

„Am senzația asta, eu o spun din punct de vedere personal, că din momentul în care au apărut aceste fabrici de diplome nu mai există concurență. Uitați-vă că sunt mai multe locuri la facultate decât copii. Este o alergătură pentru a ocupa posturile la fabricile de bani. Aici se rup multe, foarte multe lucruri”, a mai spus fermierul.