Cum explică un doctor în istorie rezultatul primului tur al prezidențialelor. Eșecul partidelor politice și apetența românilor pentru populism, principalele motive
0Rezultatul șocant din primul tur al alegerilor prezidențiale este cauzat de o multitudine de factori. Printre aceștia se numără eșecul total al partidelor politice, eșecul sistemului educațional, lipsa de cultură politică, dar și tradiția populismului românesc.
Duminică, 24 noiembrie, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale 2024. Rezultatul scrutinului aruncat în aer societatea românească și a stârnit un val de îngrijorare la nivel european privind evoluția politică a României. Surpriza a fost rezultatul incredibil obținut de candidatul independent Călin Georgescu, un suveranist cu vederi naționaliste și declarații controversate pe diferite subiecte. Cele care au stârnit îngrijorare atât în societatea românească, dar și la nivel european sunt cele legate de relațiile României cu Uniunea Europeană și NATO. Rezultatul scrutinului de duminică se datorează mai multor factori, spune profesorul doctor în istorie Iulian Nechifor. În plus, a fost un fenomen previzibil în contextul evoluției politice și sociale a României în ultimii 30 de ani, cu o democrație ce prezintă numeroase disfuncționalități, dar și o tradiție a populismului adânc înrădăcinată în istoria politică a poporului român.
”Partidele politice au dezamăgit complet electoratul”
Pentru profesorul doctor Iulian Nechifor, partidele politice de tradiție ale României post-comuniste sunt principalele vinovate pentru situația politică în care se află țara noastră în momentul de față. Multe voturi date lui Călin Georgescu sunt voturi anti-PSD sau anti-PNL. În plus, dezamăgirea față de modul cum au tratat funcțiile în care au fost investiții politicienii post-decembriști, problemele sociale și economice rămase nerezolvate, ruptura față de realitate și electorat, la care se adaugă nepotismul cras, pe față, i-a aruncat pe mulți români în extrema populismului, căutând figuri „mesianice", ”salvatori ai poporului”.
„Principala cauză a fost eșecul partidelor politice tradiționale. Partidele politice au dezamăgit complet electoratul prin mai multe practici. Candidații propuși pentru alegeri nu sunt credibili, fără carismă și, cel mai important, fără o experiență în vreun domeniu. Politicile promovate atât la nivel central, cât și la cel local au încurajat interesele unei cleptocrații și nu ale cetățeanului. Corupția, traficul de influență sunt de fapt caracteristicile acestor partide. Sentimentul de justiție a fost ștrangulat de pensiile speciale din justiție și MAI”, precizează Iulian Nechifor. Lipsa unor lideri autentici, percepuți ca atare de români, la care se adaugă scandalurile și gafele de comunicare, prin care categorii sociale întregi s-au simțit jignite, au favorizat inflitrarea mesajelor suveraniste. Au devenit mediul perfect pentru receptarea acestor mesaje.
Cultura politică și lipsa spiritului critic, o problemă la mulți români
Iulian Nechifor spune că a existat și un fond specific pentru propagarea acestor idei suveraniste. Mai precis, este vorba despre lipsa de cultură politică a unei părți bune a electoratului românesc, combinată cu apetența pentru platformele social-media, disponibile oricui, cu sau fără spirit critic dezvoltat. ”Cei care se îndreaptă spre ideile suveraniste sunt, de regulă, lipsiți de cunoștințe și deprinderi în a înțelege concepte precum totalitarism, populism, legionarism, antisemitism și xenofobie. De aici votul către propagandiști social media, maneliști, antivacciniști, susținători ai teoriilor conspirației. Lipsa înțelegerii mecanismelor manipulării sunt evidente, „adevărurile” fiind informațiile ușor de comunicat, frumos ambalate. Lor li se adaugă persoanele frustrate din societate, ale căror demoni comuniști și religioși ies acum la suprafață. Acești oameni nu înțeleg că fără apartenența la Uniunea Europeană, România ar fi fost un Belarus, o societate autocratică, fără nicio perspectivă. Cei care au votat masiv din diaspora, bântuiți de acești demoni, refuză să înțeleagă că fără Uniunea Europeană și N.A.T.O. ar fi fost șoferi în Rusia sau culegeau cartofi prin Turcia”, adaugă Iulian Nechifor.
Un eșec al politicilor educaționale
Lipsa de cultură politică a unei părți a populației, la fel ca și un spirit critic slab dezvoltat, sunt legate de profesorul doctor de politicile educaționale eșuate din cele trei decenii de democrație românească. Cu alte cuvinte, nu au fost politici educaționale menite să pregătească cetățeni capabili să înțeleagă mecanismele sociale, politice ale unui stat. Au primit drept de vot și alte drepturi și libertăți politice, dar nu au fost învățați, în mod eficient, cum să le folosească. În special, limitarea orelor de istorie, dar și marginalizarea și tratarea cu superficialitate a unor obiecte precum educație cetățenească sau cultură civică ar fi contribuit din plin la acest lucru.
” Începând cu 1997 toate planurile cadru din învățământul românesc au avut o singură constantă: limitarea până la desființare a predării istoriei în școală. Și astăzi, propunerile de planuri cadru (adică numărul de ore alocat fiecărei discipline la clasă) au această caracteristică, desființarea istoriei ca disciplină în școală. „Argumentele” celor care fac planurile cadru sunt în aceeași logică: istoria este nefolositoare societății moderne, inutilă pentru că societatea are nevoie de matematicieni, științe, medici și meseriași. Cei care aprobă, de la „specialiști”, „experți în educație” ne-au explicat acest lucru constant. Acum am aflat că toți acești absolvenți votează. Și vedem cum au făcut-o. Pentru a sublinia aceste aberații dăm un exemplu. Istoria a fost eliminată din rândul disciplinelor ce pot fi susținute la Bacalaureat, conform noii legi a educației adoptate anul trecut. Excepție sunt elevii care provin din filiera umană, specializarea științe sociale. Adică sub 10% din totalul elevilor care susțin Bacalaureatul. În schimb, religia poate fi susținută la Examenul Național de Bacalaureat, conform aceleiași legi elaborate de, culmea, un ministru al educației care provine din rândul Partidului Național Liberal sub „auspiciile” unui președinte tot „liberal”. Nu are sens să discutăm despre ce se face la ora de religie, despre discursul multora dintre preoții ortodocși, reformați și nu numai: antieuropean, putinist, antioccidental, xenofob, rasist, antisemit”, adaugă Nechifor.
O populație vulnerabilă la populism
Specialiștii arată că populismul în România post-decembristă se află la cote ridicate. Acest curent politic și tip de discurs propune lideri providențiali, figuri carsimatice care se erijează în salvatori ai poporului în momente delicate din punct de vedere economic, social, politic. Liderii populiști își bazează discursul pe critica elitelor politice existente, scot la iveală metehnele societății actuale, în contradicție cu modele idilice din trecut, percepute ca o realitatea ideală către care ar trebui să tindă întreaga societate. Lideri populiști joacă rolul de ”om providențial” venit să repare răul provocat în societate de elitele perpertite sau, cum a fost cazul antisemitismului interbelic, a unei etnii învinovățită de toate relele societății. Societatea românească de după 1990, măcinată și frustrată de probleme sociale și economice grave, dezamăgită constat de o clasă politică incapabilă să-i rezolve problemele, fără o tradiție democratică, a fost mereu un teren propice pentru fenomenul populist și liderii săi.
În plus, pandemia, așa cum arată studiile Centrului pentru promovarea Participării și Democrației(CPD) din cadrul SNSPA, a agravat și mai mult aceste tendințe. Conform datelor prezentate de Dan Sultănescu, director de cercetare, în cadrul unei întâlniri de lucru din anul 2022, în jur de 57% din populația româniei era deschisă la viziunea populistă. Datele erau valabile pentru anul 2019. Cei mai vulnerabili în fața discursului populist, post-pandemie, chiar cu valențe ultra-naționaliste și radicale, bazate inclusiv pe teorii ale conspirației erau românii din mediile vulnerabile. ”Conform studiilor CPD, orientările populiste ale publicului românesc au cunoscut o creștere în contextul în care pandemia a afectat – economic, social, cultural – categorii largi de public vulnerabil. Oamenii cu venituri mici, cu nivel scăzut de educație și cu slabă informare media sunt cei mai predispuși în a prelua acest tip de atitudine, fiind și direct loviți de efectele economice ale unor perioade complicate”, se arată pe site-ul CPD.
Se încarcă comentariile...
