Atenţie, vâscul poate fi toxic!

Numai planta recoltată de pe măr, păr sau prun are efecte benefice în anumite afecţiuni. Mulţi dintre noi au cumpărat vâsc, şi anul acesta, de la comercianţii ambulanţi, prezenţi în

Numai planta recoltată de pe măr, păr sau prun are efecte benefice în anumite afecţiuni.

Mulţi dintre noi au cumpărat vâsc, şi anul acesta, de la comercianţii ambulanţi, prezenţi în toate pieţele. Teoretic, în toate cărţile despre plante medicinale scrie că vâscul recoltat între octombrie şi decembrie, precum şi în martie şi aprilie ar fi bun pentru tratamente. Puţini ştiu că, de fapt, vâscul bun este numai cel recoltat de pe măr, păr sau prun. Cel adunat din păduri, de pe stejar, conifere, salcie sau chiar tei este toxic şi nu poate fi folosit decât pentru tradiţionalele săruturi de sărbători.

Vâscul este o plantă semiparazită, ce se dezvoltă pe ramurile unor pomi fructiferi sau a unor arbori, sub formă de tufă, asemănătoare unei iedere, cu tulpini scurte, cilindrice şi groase, ramificate în câte 10-15 rămurele, lipsite de peri. Fructele se coc iarna şi conţin un suc vâscos, zaharat.

Virtuţile vâscului sunt multiple, dar pe primul loc se află calitatea extractului de rămurele şi frunze, din care se extrage cel mai bun vasodilatator coronarian, recunoscut pentru rolul său de a dezintegra tumorile intracraniene.

Elixir împotriva tumorilor

Frunzele de vâsc conţin saponine triterpenice, acid oleanolic, acctilcolină, colină, inozină, viscină, viscitoxină, substanţe minerale, aminoacizi liberi, acid viscic, polizaharide, precum şi vitaminele C şi E. Acţiunea farmacologică a acestui complex de substanţe, foarte greu de copiat în laborator, asigură vasodilataţia coronariană şi periferică, are rol bradicardizant, hipotensiv, cardiotonic, diuretic şi, desigur, antitumoral.

Extrasul din ramuri şi frunze este recomandat de medici pentru ateroscleroză, afecţiuni cardiace, hipo şi hipertensiune arterială, tulburări renale, tuse convulsivă, sughiţuri persistente, astm, epilepsie, isterie şi diabet.

Ceaiuri macerate sau sucuri proaspete

S-a stabilit că există o corelaţie între toxicitatea plantei şi provenienţa sa (pe ce pom a crescut). Cel mai valoros este cel crescut pe măr, păr sau prun. Vâscul netoxic se poate usca şi consuma sub formă de ceai, care favorizează reglarea metabolismului.

Ceaiul se prepară, de fapt, ca macerat rece: 1 linguriţă plină de vâsc se înmoaie în 1/4 litru apă rece, timp de 12 ore, după care se încălzeşte puţin şi se strecoară. Pentru sucul proaspăt, frunzele şi tulpinile proaspete se spală şi se pun în storcătorul de fructe. Din fructe se pot face prişniţe sau măşti cosmetice, care, în caz de degerături, dau rezultate rapide.

Legenda scandinavă a vâscului spune că zeul Balder cel Frumos a fost ucis de o suliţă din vâsc, iar mama lui, zeiţa Frigg a iubirii şi a frumuseţii, a izgonit planta, condamnând-o să trăiască numai în copaci. Când Baldur a înviat după ce a băut suc de vâsc, Frigg a recompesant vâscul numindu-l simbol al iubirii.

O plantă pe cale de dispariţie

Vâscul sub care se sărută îndrăgostiţii de sărbători este în pericol. De la an la an, planta pierde tot mai mult teren în faţa unor specii noi, care îi iau locul în habitatul său natural. Ca urmare, în Marea Britanie, vâscul a intrat deja pe lista plantelor aflate pe cale de dispariţie. Cultivatorii de vâsc din această ţară sunt îngrijoraţi de viitorul vâscului, acum că a fost trecut pe lista plantelor rare.

De teama amenzilor, fermierii au cam fost ocoliţi anul acesta de clienţi. Cum îndrăgostiţii au vrut însă neapărat să se sărute sub vâsc, pentru a fi împreună tot anul următor, o plantă produsă artificial, din pânză şi mărgele, i-a luat locul celei naturale.