Şi cei care nu tuşesc pot avea „boala fumătorului“

Respiraţia grea şi oboseala persistentă pot anunţa o afecţiune pulmonară gravă, avertizează medicii.

În România există peste un milion de persoane care suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), cunoscută popular şi sub numele de „boala fumătorului". „La ora actuală, un român din zece cu vârste de peste 40 de ani face BPOC, a arătat ancheta naţională pe care a desfăşurat-o
Societatea Română de Pneumologie (SRP), în colaborare cu Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate", spune profesorul doctor Florin Mihălţan, de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta", din Bucureşti şi preşedinte al SRP.

Simptomele sunt trecute cu vederea

Mai puţin de 30% din cei care au boala pulmonară sunt depistaţi şi trataţi corespunzător, semnalează prof. dr. Mihălţan. De cele mai multe ori, simptomele „bolii fumătorului" sunt considerate manifestări normale cauzate de fumat şi de înaintarea în vârstă.

Mulţi fumători tuşesc, iar această tuse a fumătorului, care apare mai ales dimineaţa, este trecută cu vederea, de cele mai multe ori, ca o reacţie normală din partea organismului. „În multe cazuri, şi medicii de familie trec cu uşurinţă peste manifestări cum sunt tusea şi respiraţia greoaie, atâta vreme cât proba de suflat (n. r. - examinarea cu stetoscopul) şi radiografia pulmonară sunt normale", spune cu părere de rău prof. dr. Mihălţan.

Bolnavii obosesc aparent fără motiv

Însă o mare parte din bolnavi nici măcar nu tuşesc. Mihaela Ghiocel (59 de ani), din Bucureşti, a ajuns la medic pentru că, pur şi simplu, simţea că nu mai respiră bine. „Aveam senzaţia că nu respir cum trebuie şi oboseam foarte rău, nu neapărat la mers în urcuş, ci şi la mersul normal. La început, am crezut că este vorba despre o răceală şi am stat aşa o lună, timp în care mă sufocam inclusiv noaptea", povesteşte Mihaela Ghiocel, fostă fumătoare. Cu toate că nu a tuşit decât ocazional, atunci când era răcită, a aflat că are o capacitate pulmonară mult mai mică decât ar fi normal pentru
vârsta sa şi a fost diagnosticată cu BPOC. Un alt fost fumător, Alexandru Scrobotovici (64 de ani), a făcut o răceală puternică acum cinci ani, când a început să tuşească şi, de aceea, a şi renunţat la ţigări chiar atunci. Fiindcă răceala nu mai trecea, nici măcar după ce s-a lăsat de fumat, bărbatul s-a dus la medic.

Iniţial a fost tratat, ca şi doamna Ghiocel, pentru o răceală. Totuşi, nici tratamentele date de medici nu păreau să aibă efect, aşa că Alexandru Scrobotovici a ajuns la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti. Aici, în urma unei spirometrii, test pentru măsurarea capacităţii pulmonare, s-a constatat că îşi folosea doar 60% din capacit atea plămânilor pe care trebuia să o aibă la vârsta lui.

Mediul toxic şi fumatul, factori de risc

Deşi se numeşte popular „boala fumătorului", în apariţia BPOC-ului joacă un rol important şi mediul de viaţă. În cazul lui Alexandru Scrobotovici, s-au asociat mai mulţi factori de risc. „Am fumat mulţi ani. Dar nu doar de asta m-am îmbolnăvit", spune el.
„Am lucrat într-un parc auto, unde, în fiecare dimineaţă, erau pornite 50-60 de maşini, iar eu trebuia să stau în mijlocul lor. Iar apoi, am lucrat şi într-o staţie de betoane, unde praful acela mi-a afectat în plus plămânii", completează Alexandru Scrobotovici.

Poate duce la comă respiratorie

Pot trece mulţi ani în care boala evoluează lent, fără să fie diagnosticată. În acest timp, capacitatea pulmonară scade atât de mult, încât se ajunge la situaţii în care bolnavul poate face insuficienţă respiratorie acută.

Aşa s-a întâmplat în cazul lui Constantin V., de 61 de ani, care în anul 2002 fuma aproximativ 80 de ţigări pe zi. A ignorat toate simptomele BPOC-ului, dintre care cea mai importantă era dificultatea mare la respiraţie. Iar într-o zi, a rămas, pur şi simplu, blocat la volanul maşinii şi nu s-a mai putut mişca timp de o săptămână. A intrat în comă respiratorie cauzată de capacitatea pulmonară redusă. Nici astăzi nu poate respira normal, ci trebuie să poarte o mască de oxigen 18 ore din 24.

Teste gratuite în zece oraşe

Bronhopneumopatia obstructivă cronică poate fi diagnosticată cu ajutorul spirometriei, un test simplu care determină funcţia pulmonară. Cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC-ului, marcată pe 14 noiembrie, mai mulţi medici pneumologi realizează spirometrii gratuite, pe 17 şi 18 noiembrie, în Galeriile Real din zece oraşe: Bucureşti, Constanţa, Piteşti, Suceava, Arad, Baia Mare, Galaţi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Oradea. Adresele exacte sunt disponibile pe site-ul www.desprebpoc.ro.

Simptomele se agravează în sezonul rece

Toamna şi iarna, „boala fumătorului" este mai uşor de depistat decât în restul anului, fiindcă frigul şi ceaţa agravează manifestările şi îi fac pe bolnavi mai sensibili în faţa infecţiilor respiratorii. De fapt, acestea sunt şi principalele cauze care îi aduc pe bolnavii de BPOC la medic.

„Şi alternanţele mari de temperatură, adică trecerile bruşte de la frigul de afară la căldura din interior, pot determina o agravare a simptomelor BPOC-ului", precizează prof. dr. Florin Mihălţan.

Ţigările electronice fac respiraţia şi mai dificilă

Foarte mulţi fumători apelează la ţigările electronice pentru a renunţa la viciu. Însă aceasta nu este o soluţie recomandată de specialişti.
De altfel, un studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Atena, Grecia, a arătat că, după folosirea ţigărilor electronice, simptomele specifice BPOC-ului s-au agravat. Mai exact, căile respiratorii şi aşa obstrucţionate se blochează atunci când bolnavul inhalează aburul produs de ţigările electronice.

„Ţigările electronice au o parte comercială foarte puternică. Ele nu sunt acceptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca metodă de renunţare la fumat. De fapt, există chiar unele studii care arată că aceste dispozitive ar conţine substanţe cancerigene", subliniază prof. dr. Mihălţan.

Tratamentul trebuie ţinut toată viaţa

Una dintre problemele cu care se confruntă specialiştii în pneumologie este faptul că pacienţii acceptă cu greu tratamentul BPOC-ului, care durează toată viaţa, fiind vorba despre o afecţiune cronică. Totuşi, medicamentele administrate zilnic în caz de BPOC îi atenuează considerabil simptomele şi, în plus, îi opresc evoluţia.
În prezent, se fac cercetări pentru descoperirea unor tratamente care să îmbunătăţească simţitor capacitatea pulmonară a persoanelor cu BPOC. De altfel, există mai multe terapii în studii clinice inclusiv la noi în ţară, în cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

Va deveni a treia cauză de deces

Numărul persoanelor care suferă de BPOC este în continuă creştere. Specialiştii estimează că, în următorii zece ani, această boală va deveni a treia cauză de deces în lume, depăşind alte afecţiuni mai cunoscute, cum este diabetul zaharat.