Prima terapie genică din România, cuprinsă în noua listă de compensate
0Executivul a aprobat o hotărâre prin care lista medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, este extinsă prin introducerea a 21 de noi molecule. Cele mai multe - 8 - sunt destinate pacienților oncologici.
Pe lângă medicamentele anticancer, lista mai cuprinde și medicamente împotriva bolii Parkinson, insuficienței cardiace, bolilor endocrine și metabolice, afecțiunilor pulmonare cronice, angioedemului ereditar și amiotrofiei spinale musculare. Dintre cele 21 de medicamente, 8 sunt pentru pacienții oncologici.
Potrivit dr. Marius Geantă, președintele Centului pentru Inovație în Medicină InoMed, în listă este cuprins un medicament (Onasemnogen abeparvovec), pentru stadii evolutive ale unei boli rare cu indicații în tratamentul amiotrofiei spinale. Molecula reprezintă prima terapie genică introdusă în România și este singura care va fi compensată din sistemul de asigurări de sănătate de la 1 februarie. Actul normativ mai prevede că un număr de 35 de pacienți eligibili pe an vor beneficia de acest tratament, costul terapiei pentru un pacient (cu administrare unică în viață) fiind de 10.038.719.61 de lei.
Ultimii la medicamente inovative
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, spune că actualizarea listei este un motiv de bucurie pentru pacienții oncologici, cu atât mai mult cu cât există diferențe majore de acces la terapii inovative între bolnavii de cancer de la noi și ceilalți europeni: „Din punctul meu de vedere și al pacienților din România, decalajul dintre România și UE în materie de acces la tratamente inovative anticancer este de 5-6 ani. Nu vorbesc de toate medicamentele inovative din oncologie, ci la modul general. Avem situații în care, în UE, se decontează medicamente care pot face diferența dintre viață și moarte, în România, nu”.
Potrivit statisticilor europene, accesul pacienților români la tratamente inovatoare și eficiente, pentru afecțiuni oncologice fără alternative terapeutice moderne, este semnificativ mai redus față de alte țări europene. Conform unui studiu anual al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients W.A.I.T. Indicator 2020 Survey, realizat în parteneriat cu IQVIA, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare a pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație. Astfel, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului, EMA, până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 de zile), în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania – 120 de zile, Italia – 418 zile, Bulgaria – 692 de zile).
Care sunt motivele de întârziere
Potrivit aceleiași surse, din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016 -2019, doar 39 de medicamente (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Comparativ, Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia – 114, Slovenia – 78, Bulgaria – 57, iar Ungaria – 55. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 26%, în timp ce 74% dintre medicamente nu sunt disponibile nici în sistem compensat, nici în cel privat.
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație, constrângeri bugetare și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
În alte țări europene precum Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia Spania, Ungaria, se oferă deja o șansă pacienților să obțină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, înainte ca aceste produse să obțină decizia locală de evaluare pentru introducerea în sistemul de rambursare.
Actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite va intra în vigoare de la 1 decembrie 2022.
De ce analize vor beneficia românii pentru e preveni cancerul
Legea prin care a fost aprobat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului – promulgată ieri de președintele statului – va intra în vigoare de la 1 ianuarie și cuprinde pe lângă servicii medicale de prevenție, diagnostic și tratament, și servicii sociale, de psihologie, nutriție, paliative.
Documentul prevede întocmirea Registrului Național al Pacienților Oncologici, pacientul va avea un traseu standardizat și o schemă de tratament personalizat, conceput de o echipă multidisciplinară care va reuni, pe lângă medicul oncolog, și chirurgi, radiologi, oncologi medicali, radioterapeuți, anatomopatologi. Printre măsurile de acces mai rapid la diagnostic se numără și posibilitatea ca medicul de familie să poată recomanda direct colonoscopia sau CT-ul. Pacienții oncologici vor avea prioritate la consultații și explorări, în baza unei liste separate de programări.
Fond special pentru medicamente inovative
Introducerea terapiilor inovative ocupă un loc important în cadrul planului. Astfel, pacienții fără alternativă terapeutică modernă și eficientă vor avea acces la terapii noi, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenția Europeană a Medicamentului, fără a mai aștepta includerea la rambursare în baza Hotărârii de Guvern nr. 720/2008. Decontarea ar urma să se facă dintr-un fond de inovație în sănătate, finanțat de la bugetul de stat. Perioada de implementare a acestei prevederi este între 2023 și 2026.
Planul prevede acordarea de servicii standardizate de psiho-oncologie și onco-nutriție de către specialiști, prin conceperea unui plan nutrițional care să țină cont de fiecare stadiu al tratamentului în care se află pacientul, precum și crearea unor cursuri de educație pentru sănătate și prevenție pentru aparținători.
Centrele de tratament naționale vor fi integrate rețelei europene pentru asigurarea unui tratament mai bun pentru pacienți. Planul prevede măsuri de creștere a accesului la servicii paliative prin finanțarea de analize medicale, radiografii abdominale simple, pulmonare, transfuzii de produse biologice, administrare de antibiotice injectabile, antifungice, vit. B12, fier injectabil, heparine cu molecula mică, administrare de tratament intravenos sau intramuscular, clisme și îngrijiri ale stomei pentru pacienții oncologici aflați în afara programului de chimioterapie sau terapie biologică.
Prevenție prin educatie
Totodată, legea mai prevede conceperea unei strategii naționale de promovare a prevenției și măsurarea factorilor de risc legați de apariția cancerului. Documentul notează că focusul asupra factorilor de risc este pus acum pe nutriție și stres, dar pe lângă ei mai există și alții precum radiațiile ultraviolete, poluarea, abuzul de alcool, numărul crescut al fumătorilor, benzenul, radonul.
Astfel, documentul stipulează introducerea unor campanii de informare începând cu grădinițele asupra efectelor nocive ale radiațiilor ultraviolete și a celor protectoare, dezvoltarea unor campanii publice asupra conștientizării riscului expunerii zilnice la poluare, introducerea în școli, licee, facultăți a materialelor informative asupra consecințelor abuzului de alcool, conferințe, workshopuri dedicate problematicii fumatului și numărului crescut de fumători, precum și crearea unor cursuri de informare și educație pentru sănătate și prevenție pentru pacienți și aparținători cu scopul stimulării educației medicale și a capacității de prevenire a comunităților.
Cele mai multe cancere care pot fi prevenite sunt cancerul de col uterin (100%), cancerul pulmonar, al cavității bucale și al esofagului (90%) urmate de melanom și cancerul de stomac (75%) și cancerul colo-rectal (55%).
În 2020, în UE, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii, potrivit Globocan. Conform aceleiași surse, în România au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer și 54.486 decese.
Se încarcă comentariile...
