O aspirină pe zi poate prelungi viaţa. Ultimul studiu poate reaprinde controversele despre efectele acesteia

Aspirina este unul dintre cele mai banale şi mai ieftine medicamente

Aspirina este unul dintre cele mai ieftine medicamente de pe piaţă. Creată de chimistul german Felix Hoffman pentru a-i uşura tatălui său durerile provocate de artrită, aspirina este utilizată astăzi pentru a calma durerile uşoare şi ca remediu împotriva inflamaţiilor şi febrei.

Recomandarea utilizării unei aspirine pe zi, conform ultimelor studii în materie, poate reaprinde discuţia în jurul acestui subiect, scrie cnn.com.

US Preventive Services Task Force (for creat în 1984, care reuneşte un grup de medici-experţi în medicina preventivă proveniţi din toate specialităţile medicale – boli interne, medicina familiei, pediatrie, ştiinţe comportamentale, ginecologie, obstetrică, îngrijiri medicale) a publicat, recent, o recomandare potrivit căreia o pastilă de acid acetilsalicilic pe zi poate preveni bolile cardiovasculare şi cancerul de colon. Potrivit aceleiaşi surse, persoanele cu vârste cuprinse între 50 şi 59 de ani care au un risc crescut de boli cardiovasculare pot reduce riscul de infarct miocardic, vascular şi de cancer de colon luând o aspirină pe zi.  

Ce categorii de vârstă sunt vizate

Cele cu vârste între 60 şi 69 de ani pot avea şi acestea aceleaşi beneficii, însă trebuie discutat mai întâi cu medicul curant. Totodată, se mai spune în recomandare, nu sunt destule dovezi care să arate beneficiile sau riscurile aspirinei folosite de persoanele sub 50 de ani sau peste 69 de ani. Este pentru prima oară când asociaţia americană face astfel de recomandări pe grupe de vârstă.

„De la ultima noastră recomandare din 2009 ştiinţa a progresat, astfel că suntem acum în situaţia de a face o recomandare mai bună“, a declarat dr. Michael LeFevre, preşedintele acestui for.

Acesta a adăugat că în 2009 existau suspiciuni că bărbaţii şi femeile sunt diferiţi sub aspectul beneficiilor aduse de aspirină, însă acum aceste suspiciuni au fost eliminate. „Noua recomandare se aplică deopotrivă ambelor genuri“, a mai spus acesta.

Persoanele care au un risc crescut de sângerări gastrointestinale, ulcere sau aşte afecţiuni precum astmul nu intră în categoria celor cărora aspirina le face bine.  

Două feţe ale monedei

În ultimii ani, controversele despre efectele aspirinei au luat amploare. În 2015, un studiu publicat în Analele de Medicină Internă din America arăta că persoanele care iau doze mici de aspirină în fiecare zi au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de colon.

Însă, un alt studiu din acelaşi an publicat în Revista americană de cardiologie găsea că persoanele care iau preventiv aspirină îşi cresc riscul de a avea serioase probleme de sănătate, precum sângerări gastrointestinale şi ulcere.   Potrivit acestui studiu, riscul de a avea probleme gastrointestinale în urma utilizării zilnice a aspirinei creşte cu 60% , a spus LeFevre, însă beneficiile pot să depăşească riscurile. „Treaba cu aspirina stă în felul următor: ştim că face bine unor oameni, iar altora, nu“, a explicat LeFevre.

„Nu este simplu. Nu poţi spune pur si simplu trebuie să iau o aspirină. Trebuie să iei în considerare ambele feţe ale monedei. Dacă riscul de a avea sângerări gastrointestinale creşte, atunci beneficiul se estompează. Vestea bună e că o doză redusă de aspirină poate preveni atacul de cord, cel vascular-cerebral şi dacă o iei sistematic 5 sau 10 ani ai un risc mai redus de cancer colorectal. Aceasta este vestea bună. Vestea rea e că o aspirină pe zi creşte riscul de sângerări. De aceea, este importantă o discuţie cu medicul curant care poate spune ce este corect pentru un pacient şi ce nu“, a conchis LeFevre.