Nodulul nu este singurul semn de alarmă. Ce schimbări ale sânilor trebuie să te trimită la medic

Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer la femei în România. Poate fi prezent înainte să apară simptome, iar riscul crește odată cu vârsta. Modificările de la nivelul sânilor sunt un semnal puternic de alarmă, deși acestea nu indică obligatoriu prezența cancerului.

Examinarea peroadică a sânilor este o indicație în prevenție Foto: Shutterstock

Cancerul mamar poate apărea la femei de orice vârstă, chiar și în absența factorilor de risc cunoscuți. Riscul de apariție a bolii crește însă odată cu vârsta și este influențat, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, de: sexul feminin (99% din cancerele de sân afectează femeile), antecedentele familiale de cancer de sân, anumite mutații genetice, obezitate, consumul de alcool, consumul de tutun, expunerea anterioară la radiații, vârsta la prima menstruație și vârsta la prima sarcină etc.

Aproximativ 80% dintre cazurile de cancer de sân apar la femei care nu au însă un factor de risc specific, în afara sexului și a vârstei.

Statisticile indică faptul că cel mai mare număr de cazuri se înregistrează după vârsta de 50 de ani. Peste jumătate dintre cazurile din Uniunea Europeană sunt la femei în grupa de vârstă 45–69 de ani.

Cifrele care dau fiori

Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că, în 2024, aproximativ 2,4 milioane de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân, iar 694.000 au decedat din cauza bolii. A fost cel mai frecvent cancer la femei în 164 din 186 de țări.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) estimează că, în medie, 1 din 20 de femei din întreaga lume va fi diagnosticată cu cancer de sân de-a lungul vieții și că, dacă tendințele actuale se mențin, până în 2050 numărul anual de cazuri noi ar putea ajunge la 3,2 milioane, iar cel al deceselor la 1,1 milioane.

Estimările pentru Uniunea Europeană realizate prin Sistemul European de Informații privind Cancerul (ECIS) indicau că, în 2024, aproximativ 360.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de sân, ceea ce reprezintă 29% din cancerele diagnosticate la femei. Cancerul de sân se află, astfel, pe locul patru între cauzele de deces prin cancer în UE, cu 7,3% din totalul deceselor prin cancer (la ambele sexe). 

În România, estimările GLOBOCAN 2024 ale IARC indică 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, cancerul de sân reprezentând 27% din cancerele diagnosticate la femei.

Deși cifrele, poate, sperie, trebuie înțeles că ne rămân lucruri de făcut. Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Europeană recomandă screening-ul organizat, populațional, prin mamografie, pentru femeile cu vârsta la care incidența este cea mai mare, adică între 50 și 69 de ani. Mamografia ar trebui făcută o dată la doi ani.

În România este în implementare proiectul DARIA - Depistare Activă, Responsabilitatea, Informație și Acces, prin intermediul căruia femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani care se încadrează în criteriile de vulnerabilitate ale proiectului vor avea acces la mamografie gratuită. Până în 2029, prin intermediul proiectului ar trebui ca cel puțin 119.000 de femei să beneficieze de această investigație.

European Cancer Screening Policy Index 2026 plasează însă România pe ultimul loc în Europa, cu un scor general de 11%, iar pentru screening-ul cancerului de sân indică o rată de participare de doar 9%, pe baza datelor din anchete.

Cele mai frecvente simptome care necesită investigații

Screening-ul se adresează femeilor fără simptome, pentru că o tumoare se poate dezvolta în tăcere și ea poate fi surprinsă prin această investigație.

La apariția simptomelor, prezentarea la medic devine deja o urgență. Sunt anumite semnale de alarmă, apărute la nivelul sânilor, care trebuie să îngrijoreze. Trebuie menționat că nu toate indică automat cancer, însă necesită urgent evaluare.

Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este un nodul sau o masă nouă. Trebuie știut că majoritatea nodulilor la sân nu sunt canceroși.

O masă fixă, dură, nedureroasă, care are margini neregulate, este mai probabil să fie canceroasă, dar cancerul de sân poate fi și moale, rotund, sensibil sau chiar dureros, menționează Societatea Americană de Cancer.

Alte simptome posibile ale cancerului de sân includ:

- umflarea întregului sân sau a unei părți a acestuia, chiar dacă nu se simte niciun nodul;

-gropițe pe piele la nivelul sânului, uneori cu aspect de coajă de portocală;

- pielea mamelonului sau a sânului care este roșie, uscată, se descuamează sau se îngroașă;

- durere la sâni sau mameloane;

- retragerea mamelonului (întoarcerea spre interior);

- secreții mamelonare, altele decât laptele matern.

- ganglionii limfatici umflați sub braț sau în apropierea claviculei – care pot fi un simptom al răspândirii cancerului de sân chiar înainte ca tumora inițială din sân să fie suficient de mare pentru a fi simțită.

Modificările mamare care nu sunt cancer

Modificările sânilor pot fi cauzate și de alte motive decât cancerul, cum ar fi afecțiunile benigne (necanceroase). Astfel de modificări pot fi inclusiv noduli, durere sau secreții din mameloane, motiv pentru care, pentru a diferenția o afecțiune gravă de una care se poate trata mai ușor, sunt necesare investigații.

Sânii pot suferi modificări, în diferite perioade ale vieții, și din cauza modificărilor nivelurilor hormonale. Înainte de menopauză, dimensiunea și forma sânilor se pot schimba pe parcursul lunii, pe măsură ce femeia trece prin diferite faze ale ciclului menstrual. O sarcină poate provoca, de asemenea, modificări ale sânilor.

Administrarea de medicamente hormonale, cum ar fi anticoncepționalele sau terapia de substituție hormonală, poate provoca, de asemenea, modificări ale țesutului mamar.

Durerile din zona sânilor pot avea motive diverse. Majoritatea durerilor de sân nu sunt cauzate de cancer, cea mai frecventă cauză fiind legată de modificările hormonale.

Sensibilitatea și durerea în sâni și mameloane pot fi provocate de sarcină și alăptare, dar și de sutienele nepotrivite, leziuni sau traumatisme la nivelul sânului, infecție la nivelul sânului (mastita) și alte afecțiuni mamare necanceroase.

Specialiștii recomandă pacientelor să țină o evidență a momentelor în care apar durerile de sân, care pot fi ciclice sau non-ciclice, pentru a putea descoperi tipare care să ajute echipa medicală să identifice cauza durerii.

Există și situații în care, deși nu este de obicei un semn al majorității cancerelor de sân, un cancer să se manifeste și cu senzația de durere în jurul unei mase, în alte părți ale sânului sau la axilă. Atunci când cancerul este cel care determină durerea, această durere este însoțită de obicei și de alte simptome la nivelul sânului sau mamelonului. O astfel de durere este constantă, care durează mai mult de câteva săptămâni și care poate fi descrisă ca senzație de strângere, arsură, furnicături sau o senzație de înțepătură într-o anumită zonă.

Un tip rar de cancer mamar, numit cancer mamar inflamator, provoacă frecvent durere, se mai menționează pe site-ul Societății Americane de Cancer. Acest tip de cancer mamar mai include: umflături și fermitate care se dezvoltă rapid; modificări ale pielii care fac ca pielea să arate roșie și cu gropițe, ca o coajă de portocală.

Ce poți să faci pentru a ști că ești bine

Este important ca femeile să-și cunoască riscul de cancer la sân. Astfel, dacă există antecedente de cancer la sân în familie ar trebui să cunoască această informație, în acest caz existând recomandarea de a face anumite investigații la intervale mai scurte sau mai devreme în viață.

Efectuarea de screening regulat este iarăși o indicație, doar așa putând fi identificate probleme la nivelul sânilor care ar putea fi sau nu canceroase. Astfel, la persoanele între 50 și 69 de ani se recomandă efectuarea, la fiecare doi ani, a mamografiei, chiar dacă nu există semnale de alarmă.

O altă recomandare importantă este ca femeile să-și cunoască bine corpul, cum arată și se simt de obicei sânii, astfel încât să poată fi depistate rapid orice modificări care apar și care ar trebui examinate de un medic.