Mic ghid de acordare a primului ajutor

Unii dintre noi probabil se pierd cu firea la vederea unei răni deschise sau în faţa unei persoane cu convulsii. Sunt momente când este nevoie de stăpânire de sine, dar şi de cunoaşterea unor măsuri salvatoare.

Accidentele casnice, frecvente

Deşi casa este locul unde teoretic ar trebui să ne simţim în siguranţă, statisticile arată că aici se petrec foarte multe accidente, unele care pot pune viaţa în pericol. Astfel, tot mai multe persoane ajung la Urgenţă din cauza accidentelor produse în locuinţă, cei mai expuşi fiind copiii şi vârstnicii.

Potrivit datelor statistice, accidentele casnice sunt motivul principal pentru care copiii sub trei ani ajung la camera de gardă, aproximativ 70 la sută din cei care îşi pierd viaţa în astfel de incidente nefericite având sub patru ani. În cazul celor mici, sunt frecvente arsurile, acestea apărând în urma contactului cu lichide fierbinţi, curent electric şi cu diverse substanţe chimice.

Arsurile se «sting» cu apă rece

Peste 75 la sută din arsuri sunt produse de contactul cu flacăra. În această situaţie, victima trebuie scoasă de sub acţiunea sursei de căldură, iar dacă este cuprinsă de flăcări, va fi învelită într-o pătură, pentru stingerea focului. Partea arsă trebuie răcită imediat cu apă rece, timp de cinci-zece minute. Răcirea trebuie să se limiteze doar la zona arsă, în caz contrar existând riscul hipotermiei.

Hainele se vor îndepărta, cu excepţia celor care s-au lipit de piele, după care arsura se va acoperi cu un pansament steril sau, în lipsa acestuia, cu un cearşaf curat. Este total contraindicată aplicarea de creme, uleiuri, unguente sau de smântână pe zona arsă, deoarece, prin uscare, acestea vor forma o crustă sub care se pot dezvolta uşor infecţii, care vor întârzia vindecarea.

Ce trebuie să conţină trusa de prim ajutor

Din trusa de prim ajutor de acasă nu trebuie să lipsească pansamentele, feşele şi compresele sterile, plasturii-pansament, medicamentele antipiretice, antiinflamatoare (ibuprofen) şi antiacide, penseta, vata, termometrul, alcoolul medicinal, alcoolul iodat sau betadina, rivanolul, tabletele de cloramină şi apa oxigenată. Pentru dezinfectarea plăgilor nu se foloseşte alcoolul medicinal, ci apa oxigenată.

Pansamentele sterile nu trebuie să lipsească din trusa de prim ajutor de acasă

Electrocutarea poate da tulburări cardiace

Prima măsură care se impune în caz de electrocutare este desprinderea persoanei de sursa de curent, în caz contrar, curentul electric putându-se propaga, transformându-l pe salvator în victimă. Pentru aceasta, se vor folosi obiecte nemetalice, din lemn, din plastic sau mănuşi de cauciuc.

Odată victima îndepărtată de sursa de curent, se va chema Salvarea, iar până la venirea acesteia, persoana va fi acoperită cu o pătură şi va fi întoarsă pe o parte. În cazul în care victima nu mai respiră şi nu mai are puls, se vor începe masajul cardiac şi respiraţia artificială (se efectuează 30 de compresii pe torace, urmate de două respiraţii artificiale, până la restabilirea semnelor vitale). În urma electrocutării, pe lângă arsuri pot apărea tulburări cardiace sau neurologice.

Cum luăm pulsul?

Pulsul este unda de sânge care este împinsă de contracţia inimii către artere. Pulsul poate fi simţit pe traseul arterelor mari: la gât (artera carotidă), la antebraţ (artera radială), la coapsă (artera femurală) sau la tâmple (artera temporală). Cu trei degete ale mâinii drepte se apasă şanţul de lângă încheietura mâinii stângi. Nu trebuie apăsat prea tare, deoarece este posibil ca pulsul să nu fie simţit.

La un adult sănătos, numărul normal de pulsaţii este între 70 şi 80 pe minut. Pentru a lua pulsul de la nivelul gâtului, degetul arătător şi cel mijlociu localizează mărul lui Adam, după care vor aluneca lateral, (în stânga sau în dreapta) până se simte pulsul. Atunci când pulsul este prea slab şi nu se simte, trebuie ascultate bătăile inimii, punând urechea pe partea stângă a toracelui victimei.

Măsuri în caz de hemoragii

Contrar a ceea ce se ştia, în sângerările nazale medicii nu recomandă întinderea pe spate, ţinând o mână ridicată. Capul trebuie ţinut uşor aplecat, pentru ca sângele să nu ajungă în gură şi în căile respiratorii, apoi se presează nara care sângerează, timp de zece minute. Dacă sângerarea nu se opreşte, este necesară prezentarea la medic.

În cazul în care hemoragia este localizată în alte părţi ale corpului, aceasta va fi oprită prin două metode: prin aplicarea de pansamente sterile (sau de prosop curat) compresive pe rană ori direct cu mâna, în cazul în care nu dispunem de acestea, sau prin aplicarea unui garou din bandă elastică.

Garoul se va aplica sub rană în cazul în care sângele curge încontinuu şi are o culoare mai închisă (de cauză venoasă) sau deasupra, atunci când sângele ţâşneşte şi e deschis la culoare (sângerare arterială). Când nu se pot distinge cauzele sângerării, garoul poate fi pus şi sub plagă, şi deasupra acesteia.

Cauză: aproape 15 la sută din arsuri sunt produse de lichidele fierbinţi.

Specialistul nostru

Dr. Adrian Dumitrescu
medic specialist pediatrie,Vicepreşedinte Societatea Română de Homeopatie

Printre cele mai frecvente urgenţe medicale la copii se numără cele respiratorii (bronşitele şi pneumoniile acute, astmul bronşic în criză, reacţiile alergice supraacute) şi cele gastroenterologice (diareea si gastroenterita acută - vărsăturile). În afară de starea infecţioasă, starea de urgenţă este dată de deshidratarea care apare prin pierderea rapidă de apă şi de electroliţi din organismul copilului.

Crampele severe şi durerea abdominală constantă, însoţite de febră, pot indica o apendicită acută. Alte urgenţe sunt cele neurologice (reprezentate de convulsii febrile, meningite, pierderea stării de conştienţă). Dacă apare cianoza, dacă febra este mai mare de 39,50 C sau când convulsiile depăşesc patru sau cinci minute, copilul trebuie consultat imediat de un medic. Intoxicaţiile medicamentoase şi septicemia sunt alte urgenţe medicale.

ABC-ul resuscitării poate salva viaţa

Cunoaşterea tehnicilor corecte de resuscitare este esenţială pentru orice persoană care acordă primul ajutor. Resuscitarea primară urmăreşte: A) eliberarea căilor aeriene, B) respiraţia artificială şi C) masajul cardiac extern.

A Eliberarea căilor respiratorii

Se îndepărtează orice obiect care ar putea incomoda mişcările respiratorii. Dacă este cazul, se desfac hainele prea strâmte şi se îndepărtează proteza dentară, dinţii rupţi sau alte obiecte care ar putea îngreuna respiraţia. Dacă victima este inconştientă, este posibil să îşi înghită limba. În acest caz, capul va fi menţinut pe spate, cu bărbia în sus, ridicându-se limba.

În cazul în care victima varsă, va fi întoarsă pe partea dreaptă, cu mâna stângă sub obrazul drept. Piciorul drept trebuie ţinut întins, iar cel stâng, flexat. Dacă victima este o femeie gravidă, în ultimul trimestru de sarcină, va fi aşezată pe partea stângă.

B Respiraţia artificială

Odată ce căile respiratorii au fost eliberate, trebuie observat dacă victima respiră sau nu. Pentru aceasta, este nevoie de urmărirea mişcărilor în zona pieptului şi de apropierea obrazului la nivelul nasului şi al gurii victimei. Tehnica ventilaţiei artificiale trebuie instituită imediat dacă victima nu respiră, este inconştientă şi nu are niciun fel de mişcări.

Se îngenunchează lângă victimă, cu o mână i se va menţine acesteia gura uşor întredeschisă, iar cu cealaltă se va susţine fruntea şi se vor astupa nările. Apoi, se inspiră profund, iar buzele se vor lipi etanş pe gura victimei, insuflând aer timp de două-trei secunde.

În acest timp, se urmăreşte toracele victimei. Dacă acesta se ridică, tehnica este eficientă. Se aşteaptă până când toracele revine, apoi se repetă manevra. Când este imposibilă deschiderea gurii, se poate recurge la respiraţia gură la nas, efectuată după aceeaşi tehnică, fără a astupa nările, ci menţinând închisă gura victimei.

C Masajul cardiac extern

Tehnica presupune aplicarea unei presiuni ritmice pe mijlocul toracelui. Victima trebuie să stea întinsă pe spate, pe o suprafaţă tare, iar palmele salvatorului,una peste alta, vor fi aşezate la nivelul jumătăţii inferioare a sternului, unde se vor aplica presiuni ritmice. Frecvenţa compresiilor trebuie să fie de o sută pe minut. 

Masajul cardiac extern se va asocia resuscitaţiei artificiale. Se efectuează 30 de compresii toracice, urmate de două respiraţii artificiale şi se continuă acest raport de măsuri până la restabilirea semnelor vitale.

Manevra Heimlich, în caz de sufocare

În cazul înecării cu mâncare sau cu diverse obiecte, care rămân la nivelul laringelui, blocând căile respiratorii, se poate recurge la metoda Heimlich. Dacă victima este conştientă, cel care acordă primul ajutor o va cuprinde cu braţele în zona toracelui, aplicând o compresie puternică la nivelul sternului. Manevra se repetă dacă nu dă rezultate din prima încercare.

În cazul în care victima este în stare de inconştienţă, ea va fi culcată pe spate, cu capul întors într-o parte, efectuându-se compresii sub stern. În cazul în care copilul s-a înecat cu mâncare sau a înghiţit un obiect, se va suna la 112 pentru a chema Salvarea în caz că manevrele de resuscitare nu vor reuşi. Copilului i se va deschide gura, iar, în cazul în care bucata de mâncare se poate vedea, se va încerca scoaterea acesteia, însă numai cu degetul mic.

Ce poţi face în caz de...

ÎNEC: După ce este scoasă din apă, victima trebuie aşezată cu faţa în jos, pentru evacuarea apei din plămâni. Dacă respiră, va fi culcată la sol, cu capul pe o parte. Dacă nu respiră, trebuie aşezată cu faţa în sus şi se începe resuscitarea cardiorespiratorie.

OTRĂVIRE: În cazul înghiţirii de substanţe toxice, de alcool sau de medicamente în exces, se va suna de urgenţă la 112, furnizând informaţii despre chimicalele res­pective. Singurele măsuri care se pot pune în practică sunt cele oferite prin telefon de medicul de la Salvare.

INTOXICAŢIE CU CIUPERCI: Până a ajunge la Urgenţă, se poate recurge la producerea vărsăturilor înghiţind apă caldă şi sărată sau iritând faringele cu vârful degetelor.

FRACTURI, ENTORSE, LUXAŢII: Nu se va încerca reaşezarea oaselor, această manevră fiind de competenţa ortopedului. Ca primă metodă de ajutor, se poate pune o atelă improvizată care să cuprindă articulaţiile de deasupra şi de dedesubtul leziunii.

PLĂGI: Rana trebuie dezinfectată cu apă oxigenată sau cu rivanol şi apoi se va aplica un pansament steril. Nu se va folosi niciun unguent.

LEŞIN: Dacă nu este vorba despre un stop cardiorespirator, se pot ridica pentru o perioadă scurtă picioarele victimei, lucru care asigură irigarea organismului cu sânge.

SUBSTANŢE CHIMICE ÎN OCHI: Se spală ochii cu apă rece de la robinet timp de un sfert de oră.

Specialistul nostru

Dr. Bogdan Opriţa
coordonator SMURD Bucureşti

Cel mai important lucru este să se apeleze 112 şi să se răspundă la întrebările puse de operatorul Sistemului Apelului Naţional Unic de Urgenţă. În cazul unui accident rutier, victima nu se mobilizează şi se încearcă menţinerea capului în axul corpului, pentru a evita lezarea coloanei vertebrale cervicale. Obligatoriu, se aşteaptă sosirea echipajelor de intervenţie.

În caz de hemoragie, aceasta poate fi limitată prin instituirea unui pansament compresiv (mai multe comprese, după care se foloseşte o faşă pentru a le comprima cât mai puternic). Folosirea garoului este actualmente prohibită.

Excepţie: ampuţatiile posttraumatice sau dacă persoana a fost instruită să recunoască natura sângerării: arterială sau venoasă. În cazul electrocutărilor, primul ajutor este limitat la oprirea sursei de curent, pentru scoaterea victimei de sub influenţa acestui agentul vulnerant, după care se apelează 112.

Dacă salvatorul nu are noţiuni de acordare a primului ajutor, el poate face victimei mai mult rău.

Infarctul şi accidentul vascular, urgenţe medicale

Durerea intensă în piept, simţită ca o presiune sau ca o greutate, însoţită sau nu de ameţeli, stare de leşin, greaţă, vărsături şi de palpitaţii, poate anunţa un infarct. La debutul acestor simptome, se recomandă punerea sub limbă a unei tablete de nitroglicerină. În absenţa nitroglicerinei, se poate lua o aspirină de 100 mg.

Salvarea trebuie chemată imediat, pentru tratament de urgenţă. La rândul lui, accidentul vascular cerebral este anunţat prin senzaţia de amorţire a mâinii, piciorului sau a muşchiilor feţei, prin dificultatea de a vorbi sau de a înţelege cuvintele, tulburări de vedere, pierderea echilibrului, ameţeală şi prin durere de cap instalată brusc. Odată apărute aceste simptome, este vital să fie chemată Salvarea. Dacă victima intră în stop cardiorespirator, trebuie începută resuscitarea.

S.O.S., urgenţe la copii!

Şocul anafilactic - este o reacţie severă produsă fie de înţepături de albine, viespi, păianjeni, fie de unele alimente (alune, nuci, căpşuni, peşte, lapte, ouă) sau de administrarea unor medicamente. Se manifestă prin umflarea feţei, buzelor, gâtului şi prin erupţii cutanate. Vizita la medic este necesară dacă micuţul face pentru prima dată şoc anafilactic.

În cazul în care există antecedente de alergie, i se va administra doza de epinefrină (adrenalină), cu ajutorul dispozitivului autoinjector prescris de medicul pediatru.

Lovituri la cap - sunt frecvente mai ales în primii ani de viaţă. Sunt periculoase căzăturile de la înălţimi mari, deoarece pot apărea fracturi craniene sau leziuni ale organelor interne. În acest caz, copilul va fi dus imediat la camera de gardă, mai ales dacă apar stări de vomă şi pierderea cunoştinţei.Până a ajunge la medic, în cazul în care s-a produs o sângerare, aceasta va fi oprită apăsând cu un prosop curat. Pentru umflături se vor pune comprese cu apă rece.

Otrăvire cu diverse substanţe - În cazul în care un copil a înghiţit un medicament sau orice tip de substanţă chimică se va suna la 021/210.62.82, număr de urgenţe toxicologice (Toxapel) din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu" din Bucureşti, la orice oră din zi şi din noapte. Aici, părintele va primi indicaţii în funcţie de tipul de substanţă ingerată.

Corp străin în nas - Se va încerca extragerea obiectului cu o pensetă dacă acesta este vizibil. În caz contrar, medicul ORL va face această operaţiune.

Convulsii - la copii sunt frecvente convulsiile febrile. Se manifestă prin rigiditate şi prin pierderea cunoştinţei. Copilul se va aşeza pe podea sau pe o suprafaţă tare. Se va încerca reducerea febrei, după care se va suna la Salvare.

Durerea intensă în zona toracelui poate anunţa un infarct

Cuburi de zahăr, în caz de hipoglicemie

Cei mai expuşi crizelor de hipoglicemie sunt bolnavii de diabet. Acestea se recunosc după simptome precum senzaţia de frig, tremurături, foame, dureri de cap şi tulburări de vedere. Pentru formele moderate, bolnavului i se va da un cub de zahăr sau un suc cu zahăr.

Dacă se urmează tratament cu insulină, în hipoglicemia severă, în cazul în care bolnavul îşi pierde cunoştinţa, se poate recurge la injectarea de glucagon. Diabeticii trebuie să aibă asupra lor o legitimaţie care să arate că au diabet zaharat şi tipul tratamentului pe care îl urmează.

Cum gestionăm neplăcerile verii

LEŞIN CAUZAT DE CĂLDURĂ:

Persoana trebuie transportată la umbră şi aşezată culcat, cu picioarele mai sus cu 30 cm decât restul corpului. Sub cap nu se va pune nimic. Pe frunte şi pe ceafă se vor pune comprese reci. După ce îşi revine, persoanei i se va da să bea apă minerală sau uşor sărată. Ambulanţa trebuie chemată în cazul în care starea de leşin se menţine.

ARSURI SOLARE:

În cazul arsurilor uşoare, se aplică pe zona afectată comprese cu apă rece. Dacă au apărut băşicuţe, acestea nu se vor sparge,
deoarece se pot infecta.

INSOLAŢIE: Se manifestă prin puls accelerat, ameţeli, dureri de cap, temperatură ridicată, putându-se ajunge chiar la pierderea cunoştinţei. Se va încerca reducerea temperaturii corpului prin înfăşurarea pacientului într-un cearşaf umezit cu apă rece.

DESHIDRATARE: Setea intensă şi stările de slăbiciune sunt câteva dintre simptomele deshidratării. Persoana afectată va fi dusă într-un loc răcoros şi i se va da să bea apă plată cu adaos de sare (o linguriţă la un litru de apă) sau apă minerală.

Ţine sub control criza de astm!

Bolnavii de astm ar trebui să aibă un plan de tratament pentru posibilele crize, stabilit de medic în funcţie de severitatea bolii şi de medicaţia de control. Acesta este de obicei sub formă de spray şi se administrează cu camera de inhalaţie. Din sprayul de criză se inhalează câte două pufuri la fiecare 20 de minute. În absenţa acestuia, este necesară prezentarea la medic.

Specialistul nostru
Dr. Tudor Ciuhodaru
coordonatorul Unităţii de Primire Urgenţe de la Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi

Simptomul caracteristic în infarctul miocardic este durerea toracică de intensitate mare, apărută de obicei la efort, dar nu numai, cu caracter de constricţie, cu durata de peste 30 de minute, şi care nu cedează la repaus sau după administrarea de nitroglicerină sublingual. Se apelează 112, iar pacientul, dacă este conştient, va putea mesteca jumătate de comprimat de aspirină (250 mg.).

Persoanele din preajmă vor urmări semnele vitale ale bolnavului, iniţiind resuscitarea primară la nevoie. Accidentele vasculare cerebrale se pot manifesta variat, prin tulburări de vorbire, de vedere şi prin ameţeli. Pacientul se va opri de la orice efort fizic, va sta în repaus, întins pe spate. Până la sosirea Ambulanţei, se vor urmări semnele vitale ale pacientului, pentru a iniţia resuscitarea în caz de stop cardiorespirator.

Creierul poate rezista în jur de opt minute fără oxigen.