Medic dermatolog, avertizare în sezonul bronzului: „Soarele este factorul nr. 1 de risc pentru cancerul cutanat“
0Melanomul malign este unul dintre cele mai răspândite forme de cancer din lume, principalele cauze fiind expunerea neprotejată la soare, dar mai ales atenția precară pe care oamenii o acordă sănătății pielii.
În timpul verii, problemele cutanate sunt cel mai des întâlnite, cauzele principale fiind expunerea la soare în intervale orare în care razele UV sunt puternice (între orele 11.00 și 16.00), lipsa protecției solare (fie că vorbim de creme sau sprayuri speciale, atestate dermatologic), hidratarea precară, precum și absența de pe lista priorităților a unui consult dermatologic, mai ales înainte de o vacanță pe litoral.
Dr. Viorel Pătraşcu (76 de ani), cu o experienţă de 53 de ani în medicină și de peste 40 de ani ca medic dermatolog, spune pentru „Weekend Adevărul“ că persoanele care au o nuanță mai deschisă a pielii sunt cele mai predispuse arsurilor, așadar, ar trebui să acorde o atenție sporită protejării la soare. De asemenea, el subliniază că fiecare are un tip anume de piele – și propriul prag de durere –, tocmai de aceea este recomandată vizita la dermatolog, pentru recomandarea individuală a produselor de protecție solară. Medicul argeșean subliniază că ar trebui să fim atenți la evoluția alunițelor de pe piele, iar în privința medicamentelor, trebuie să ascultăm sfaturile medicilor, și nu reclamele.
„Weekend Adevărul“: Este sezonul vacanțelor la mare, la soare, oamenii se duc pe plajă, dar această plăcere nevinovată vine la pachet cu mai multe riscuri dermatologice. Cine vă trece pragul cel mai des cu astfel de probleme?
Dr. Viorel Pătrașcu: Cei care au de pătimit cel mai mult sunt aceia mai blonzi de la Mama-Natură. Noi îi numim tipul germanic. Deci, blonziul, ochii deschiși la culoare, aceștia se ard cel mai rău și acest tip de piele atrage probleme. Însă este bine ca toată lumea să se protejeze și să folosească factor de protecție. Soarele este factorul numărul unu de risc pentru cancerul cutanat. Al doilea factor de risc pentru cancerul cutanat este traumatizarea unor alunițe cu care te naști sau agravarea unor boli de care habar nu ai că suferi. Încă trebuie să subliniez că orice traumatizare a pielii, indiferent că e vorba de o aluniță sau o piele normală, dar care nu dă semne să se vindece în cel mult trei săptămâni, ridică niște probleme pe care doar un medic le poate rezolva.
Control dermatologic anual
- Când vine vorba despre arsuri solare, cel mai bun sfat este să le evităm, dar cât de periculoase sunt acestea pentru corpul uman?
Arsura este periculoasă dacă a survenit pe o zonă unde sunt alunițe sau unde deja ai avut cu ani în urmă un cancer despre care ai crezut că s-a rezolvat. De exemplu, femeile care au avut cancer de sân și au suferit o mastectomie (n.r. – scoaterea unui sân prin operație) nu au voie la plajă. De asemenea, nici cei care au avut un cancer cutanat – oricât de demult ar fi fost vindecat, nu au voie la soare. Restul sunt arsuri banale, ca și cum te-ai arde cu apă fierbinte, o îngrijești singur sau te duci la un specialist în arsuri, la un dermatolog.
- Expunerea la soare duce, de cele mai multe ori, la apariția de alunițe, de leziuni cutanate. La cât timp de la sesizarea lor trebuie să mergem la medicul dermatolog?
Într-o lume civilizată, vara, mai ales înainte de a pleca în concediu, trebuie făcut un control dermatologic, indiferent de vârstă. În primul rând, trebuie verificaţi nevii pigmentari – alunițele, cum se spune în popor. Nu există oameni să nu aibă alunițe – dar una este să ai două-trei, și alta este să ai câteva zeci. Am avut un pacient care a avut peste 500 de alunițe numărate. Vă dați seama în ce pericol se afla persoana respectivă.
- Copiii reprezintă o categorie vulnerabilă când vine vorba de expunerea la soare?
Foarte vulnerabilă. Riscul unui copil trebuie lămurit numai de medicul dermatolog, nu medic de familie. Rețeaua de bază nu prea cunoaște problemele mari ale dermatologiei, mă refer la medicina de familie. Ei au alte patologii de care se ocupă.
- Domnule doctor, legat de soare, cât este recomandat să stăm afară astfel încât să nu avem de suferit?
Să stăm afară atât cât suportă pielea noastră, pentru că nu toți avem același tip de piele. Precum la durere, există un prag pentru fiecare. Eu am întâlnit oameni cărora le poți face mici intervenții chirurgicale pe viu, le este teamă de anestezia locală. Deci, au pragul ridicat de rezistență. Așa e și cu soarele. E bine însă să respecți niște repere orare. Eu, de exemplu, care sunt un mare iubitor al mării: mă duc dimineața și stau acolo până la micul dejun. Mănânc și mai vin pe plajă, mai stau o oră-două, dar pe la ora 10.30 - 11.00, când soarele arde, că sunt deja 35 sau 36 de grade Celsius, mă duc în cameră sau undeva la umbră. De asemenea, chiar dacă nu mi se înroșește pielea, mă dau cu factor de protecție. Așadar, nu recomand statul la soare în timpul prânzului. Mai poți reveni pe plajă după ora 16.30-17.00, în rest, oamenii ar trebui să își dedice timpul odihnei și, bineînțeles, să nu uite de hidratare.
- Clorul din apa de la piscină ne poate afecta sănătatea?
Prea puțini dintre cei care merg la piscină au reacții în urma clorului. Concentrațiile sunt bine gândite. Sunt oameni de specialitate care bagă în apă cât trebuie. N-am întâlnit astfel de cazuri. Rar întâlnești persoane care să facă ceva din cauza a ceea ce se pune ca dezinfectant în apa de la piscină.
Cu ochii pe alunițe
- Care sunt efectele expunerii necontrolate la razele ultraviolete?
În primul rând, arsurile solare. Se înroșește rău pielea, trebuie categoric câteva zile să te ferești de soare și să mergi la un cabinet de specialitate. Riscul cel mai mare este faptul că soarele declanșează, face niște modificări la nivel celular, la nivelul acestor nevi, alunițe. Poate că în anul respectiv sau în vara aceea nu ai nimic, dar spre toamnă sau chiar în iarnă începi să o simți. Acolo este o neliniște celulară declanșată de soarele din iulie și asta e deja în decembrie. Observi că alunița pe care o știai maronie se înnegrește – iar cu cât se intensifică acea nuanță de negru, cu atât trebuie să știi că este un factor care te anunță că este ceva în neregulă. De asemenea, dacă alunița respectivă sângerează oricât de puțin, fără să îi faci ceva, trebuie să știi că este cancer. Există preconcepția că nu mergi la doctor ca să nu „umbli“ la aluniță. Medicul nu face asta, medicul ți-o citește cu un aparat, dermatoscop, și apoi decide dacă trebuie sau nu scoasă.
- Ați vorbit despre alunițele care se pot transforma în cancer. Cum ne putem da seama dacă trebuie să mergem la doctor pentru o simplă aluniță?
Cea mai cumplită suferință, poate cel mai cumplit cancer din patologia umană este melanomul malign, care apare, de cele mai multe ori, pe alunițe din diverse motive. La nivel mondial se estimează că apar în jur de 160.000 de cazuri noi în fiecare an. Când am început să studiez dermatologia, speranța de viață la un melanom confirmat era de șase luni. La acest moment s-a ajuns să se poată supraviețui chiar și 15-20 de ani. Dar este un mare risc. La fiecare 10 ani, incidența acestui melanom s-a mărit. V-am spus, o aluniță care își schimbă culoarea, pe care începi să o simți, care crește în lățime sau în înălțime și, cel mai grav, când sângerează, pe aia nu o mai amâni cu nimic, nu dai cu sare, nu dai cu vreun spray recomandat pe la televizor. Te duci la doctor, fără dubiu. În privința alunițelor, riscul este mai mare cu cât ele sunt mai mari. De exemplu, sunt alunițe care au 20 de centimetri, pete mari – acestea au riscul de transformare în cancer de 14%. Cele între 2 şi 19 centimetri au un risc de 3%, cele care sunt micuțe și rămân la aceeași culoare și nu le simți se transformă foarte rar în cancer, dar riscul totuşi există.
Medicamente luate la recomandarea televizorului
- În căutarea bronzului perfect, oamenii recurg la trucuri care de care mai inedite, de la cremă de plajă la sprayuri pentru bronzare accelerată, ulei de măsline...
Nu este rău să te dai, însă trebuie să fie cele care au deja un factor de protecție, cele aprobate dermatologic. Însă cei mai mulți oameni nici nu le folosesc, mai ales că sunt foarte scumpe.
- Se observă o creștere a persoanelor care cumpără medicamente, creme fără recomandarea medicilor în funcție de ce aud și văd la televizor sau pe internet?
Într-adevăr. Oamenii sunt foarte creduli și preferă să cumpere ce li se vinde prin reclame la televizor decât să meargă la medic. Preferă să cumpere medicamente pe care le recomandă vecinii sau alte rude. Se estimează că sunt peste 3.000 de boli de piele. Așadar, este imposibil ca cineva să cunoască tratamentele pentru fiecare în parte. Eu am situații de un diagnostic cum n-am văzut de 25 de ani. Este foarte trist că și CNA-ul românesc încurajează acest tip de reclamă a medicamentelor la televizor, care a buimăcit și a dat peste cap tot ce înseamnă asistență medicală serioasă a poporului român. La farmacii se eliberează aproape orice medicament. Nimeni nu le spune cum, cât să se dea, să nu se amestece între ele medicamentele diverse, care, la un moment dat, duc la reacții adverse post-medicamentoase.
CURRICULUM VITAE
Doctor de peste jumătate de secol
Numele: Viorel Pătrașcu
Data și locul nașterii: 21 august 1946, Pitești
Studiile şi cariera:
În 1970 a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.
Între 1970 şi 1973 a lucrat în dispensarul medical Filipeni, judeţul Bacău, iar apoi, între 1973-1977, la dispensarul medical Cornăţel, judeţul Argeş.
În 1980 şi-a finalizat specializarea în dermatologie, la Clinica „Scarlat Longhin“ din Bucureşti.
Din 1991 este medic primar dermatolog la Policlinica nr. II Piteşti.
În 1998 și-a obținut doctoratul în științe medicale, cu specializarea în oncologie cutanată.
Este autorul a 23 de volume (jurnal autobiografic, proză scurtă, impresii de călătorie) și este membru al Uniunii Mondiale a Medicilor Scriitori.
Se încarcă comentariile...
