Cum tratam muscaturile de insecte
0Reactiile alergice la intepaturile si muscaturile de insecte sau de paianjen resimtite de numerosi pacienti au determinat medicii specialisti sa faca recomandari referitoare la tratarea acestor
Reactiile alergice la intepaturile si muscaturile de insecte sau de paianjen resimtite de numerosi pacienti au determinat medicii specialisti sa faca recomandari referitoare la tratarea acestor afectiuni. Reactiile induse de muscatura de paianjen pot fi locale sau generalizate (toxice). In cazul in care, in urma muscaturii de paianjen, apar reactii locale (roseata la locul intepaturii, ce dispare in cateva ore lasand un mic nodul rosu), atunci primele masuri terapeutice necesare sunt simple: toaleta locala cu apa si sapun si aplicarea unui cub de gheata. Daca muscatura este situata la nivelul unei extremitati (mana, picior), aceasta va fi imobilizata si mentinuta in repaus. In cazul reactiilor simple, nu este necesara administrarea antibioticelor decat atunci cand exista o infectie secundara a plagii. Poate fi administrat un antialergic (Claritin, Ketotifen, Tavegyl) si este obligatorie supravegherea medicala timp de 24 de ore. Daca in urma muscaturii de paianjen apar reactii toxice (cantitatea de venin injectata este mare), iar simptomele inregistrate includ: cefalee atroce, ameteli, letargie, tulburari vizuale, febra (in cazul paianjenilor foarte veninosi), chiar spasme musculare severe, greata si varsaturi, atunci este necesara tratarea in unitatile spitalicesti specializate. Masurile generale cuprind: hidratarea corecta, administrarea regulata a analgezicelor, a gluconatului de calciu (pentru calmarea crampelor musculare), precum si administrarea unor grupe de medicamente specifice. Reactiile alergice (anafilactice) generate de muscatura paianjenilor foarte veninosi se trateaza numai in unitatile spitalicesti. Ca si in cazul paianjenilor, intepatura de insecte (albine, bondari, viespi) sau, mai rar, muscatura tantarilor sau a unor specii de muste provoaca la invidizii non-alergici reactii locale caracterizate prin roseata, edem si prurit local (mancarime). In aceste cazuri, durerea locala este tranzitorie, cu caracter de arsura, mai intensa la intepaturile viespilor. Tratamentul este la fel ca si in cazul muscaturilor de paianjen. La indivizii alergici, pot aparea in mai putin de 4 ore reactii extinse (semnele de inflamatie locala depasesc cu mult extremitatile intepaturii) sau sistemice - anafilactice, care pot pune chiar viata in pericol. Simptomele reactiilor anafilactice apar insotite de stare de "rau general", anxietate, frisoane, transpiratii, chiar colaps vascular (prabusirea tensiunii) si pierderea cunostintei. De asemenea, pot aparea reactii toxice la indivizii intepati de mai multe ori intr-o scurta perioada de timp, simptomele fiind identice cu cele ale reactiilor anafilactice, dar provocate de toxicitatea cantitatii mari de venin si nu de mecanismul alergic. Recunoasterea reactiilor alergice, in cazul subiectilor considerati "la risc" (cei cu reactii alergice anterioare la intepaturi de insecte), trebuie urmata de instituirea primelor masuri la locul accidentului: indepartarea acului, daca este cazul, cu prudenta, pentru a nu stoarce sacul cu venin; dezinfectie locala (indeosebi dupa intepaturi de viespi) si aplicarea de comprese reci; limitarea absortiei locale a veninului cu ajutorul unui garou; autoadministrarea adrenalinei. Adresarea rapida la cel mai apropiat cabinet medical este obligatorie chiar si pentru simpla supraveghere. Reactiile sistemice severe si cele toxice sunt tratate numai in unitatile spitalicesti.





















































