America de Sud se topește sub soarele fierbinte, în mijlocul iernii

State din America de Sud, acolo unde este acum iarnă, se luptă cu temperaturi nemaiîntâlnite pentru această perioadă. Mercurul din termometre a urcat până la peste 38 de grade Celsius, în condițiile în care în emisfera sudică acum e iarnă.

Temperaturile de peste 38 de grade Celsius în unele locuri sunt cu mult peste media pentru această perioadă a anului, dar chiar și pentru perioada de vară. Luna august, în emisfera sudică este echivalentul lunii februarie din emisfera nordică.

În regiunea Coquimbo, din nordul statului Chile, temperaturile medii sunt de aproximativ 22 de grade Celsius în februarie, când vara este în toi. Dar anul acesta, la mijlocul iernii, au crescut mult mai mult, ajungând la peste 38.

Maximiliano Herrera, un climatolog care urmărește temperaturile extreme de pe tot globul, a declarat pentru CNN că America de Sud se confruntă cu un „val de căldură aprigă de iarnă”.

Temperaturi record

Deși astfel de valuri de căldură nu sunt nemaiauzite pentru continent, acesta are „caracteristici excepționale pentru zonă, durată, intensitate și fiind începutul lunii august”, a spus Herrara, adăugând că „zeci de stații înregistrează cele mai ridicate temperaturi din prima jumătate a anului. August.”

Ministrul mediului din Chile, Maisa Rojas, a declarat că lumea se confruntă cu evenimente extreme de săptămâni întregi. „Ieri a fost rândul Americii de Sud și Chile”, a spus ea într-o postare pe Twitter miercuri.

În regiunea muntoasă a Anzilor din Chile, temperaturile au urcat la 38,9 grade Celsius marți, potrivit Herrara, care a descris evenimentul ca fiind „de necrezut” pentru mijlocul iernii și „rescrierea tuturor cărților climatice”.

Comuna Vicuña a atins 37,1 grade Celsius pe 2 august. „Această temperatură este cea mai ridicată înregistrată în această perioadă în tot Chile”, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al Direcției Meteorologice din Chile.

Cea mai caldă zi de iarnă

De asemenea, marchează a doua cea mai ridicată temperatură înregistrată pentru iarna din această țară – care durează din iunie până în august. Abia în august 1951 s-a înregistrat o temperatură mai mare de 37,3 grade Celsius în Copiapó.

„Marți a fost probabil cea mai caldă zi de iarnă din nordul statului Chile din ultimii 72 de ani”, a declarat pentru CNN Raul Cordero, climatolog la Universitatea Groningen din Olanda.

Capitala Buenos Aires – unde temperaturile în august sunt în medie de 18 grade Celsius – a cunoscut cel mai tare început de august din 117 ani de date, cu temperaturi de puțin peste 30 de grade Celsius la 1 august, un record pentru acea zi, care a depășit recordul de 24,6 grade Celsius stabilit în 1942.

Pentru comparație, maxima medie din New Orleans în prima săptămână a lunii februarie este, de asemenea, de 18 grade Celsius, iar orașul nu a înregistrat niciodată mai mult de 28,3 grade Celsius în prima săptămână a lunii februarie.

Temperaturile ridicate sunt de așteptat să continue în următoarele cinci până la șase zile, concentrate în nordul Argentinei, Paraguay, Bolivia și sud-vestul Braziliei, unde ar putea ajunge până la 40 de grade Celsius, a declarat Herrara miercuri pentru CNN.

Influența El Niño, parțială

„Ceea ce experimentăm este combinația a două fenomene: o tendință de încălzire globală datorată schimbărilor climatice plus fenomenul El Niño”, a spus Rojas pe Twitter.

El Niño este un fenomen climatic legat de încălzirea apelor din estul Pacificului ecuatorial, ciclic, care are loc la fiecare trei sau opt ani și durează 8-10 luni. Este faza caldă a modelului climatic ecuatorial din Pacific numit El Niño-Southern Oscilation, ENSO pentru acronimul său în limba engleză.

El Niño aduce temperaturi la suprafața mării mai calde decât media și are o influență majoră asupra vremii de pe tot globul. Pe lângă încălzirea globală, cauzată de arderea de către oameni a combustibililor fosili pentru încălzirea planetei, temperaturile pot atinge niveluri record.

Această căldură extremă din anumite părți ale Americii de Sud se încadrează într-un model global mai larg. Iulie a fost cea mai fierbinte lună înregistrată pe planetă, cu o marjă semnificativă, iar oamenii de știință au descoperit că valurile de căldură care au cuprins părți din SUA, sudul Europei și China în vara emisferei nordice au fost mult mai probabile de criza climatică cauzată de om.