Rusia ameninţă că va riposta la "provocările" lansate de Georgia

La aproape un an de la tragicele evenimente din 2008 din Georgia, coflictul ruso-georgian este gata să izbucnească din nou. În noaptea de 7 spre 8 august a anului trecut forţele armatei regulate georgiene au lansat o ofensivă pentru preluarea controlului Osetiei de Sud, moment în care tensiunile din Caucaz au cunoscut o nouă escaladare. Acum, părţile se acuză reciproc de deschiderea focului pe timp de noapte, iar Rusia a ameninţat sâm

Trupele ruse din Osetia de Sud au fost plasate marţi în stare de alertă maximă, în contextul "provocărilor din partea georgiană", a anunţat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Andrei Nesterenko, citat de Reuters, ITAR-TASS şi Interfax.

Rusia acuză Statele Unite că livrează în continuare arme Georgiei

"Situaţia este într-adevăr alarmantă, iar provocările din partea georgiană, în contextul împlinirii unui an de la evenimentele de anul trecut, nu se mai termină", a subliniat diplomatul rus, menţionând că pe fondul escaladării tensiunilor din zonă trupele ruseşti din Osetia de Sud au fost plasate în stare de alertă de grad zero.

Tbilisi a acuzat duminică Rusia de deplasare a frontierei între Georgia şi republica separatistă Osetia de Sud şi de faptul că ocupă şi mai mult teritoriu georgian, la un an după războiul dintre cele două ţări.

• Georgia acuză: Rusia vrea să deplaseze frontiera cu Osetia de Sud

"Militarii ruşi au pătruns la 2 august pe teritoriul satului Kveshi din districtul Gori pentru a deplasa aşa-zisa frontieră" cu Osetia de Sud, a declarat Ministerul georgian al Afacerilor Externe într-un comunicat, citat de Agerpres.

Ministerul reaminteşte cu această ocazie declaraţiile făcute vineri de preşedintele sud-osetin Eduard Kokoitî care a cerut Georgiei restituirea de "foste teritorii osetine".

• Rusia semnalează "acţiuni provocatoare" din partea Georgiei

Rusia a denunţat marţi, la rândul ei, "acţiunile provocatoare" pe care le-ar pregăti Georgia la aceeaşi frontieră.

"Guvernul georgian prevede, pentru împlinirea unui an de la conflict, acţiuni cu caracter provocator la frontiera cu Osetia de Sud", a declarat viceministrul rus de externe Grigori Karasin, într-un interviu apărut în cotidianul Rossiskaia Gazeta.

"În această regiune explozivă, evoluţia evenimentelor riscă să devină imprevizibilă", a adăugat oficialul rus, avertizând că Moscova este "responsabilă să prevină violenţa împotriva popoarelor mici" şi "va îngrădi cu fermitate tendinţele revanşarde în politica regimului de la Tbilisi".

• "Moscova nu are bani pentru un nou război cu Georgia"

Cu toate acestea, preşedintele georgian nu pare speriat de prezenţa tancurilor ruseşti al numai 40 de kilometri de Tibilisi  afirmând cu nonşalanţă că "Moscova nu are bani pentru un nou război cu Georgia".
    
Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili consideră că spectrul unui nou conflict militar cu Rusia nu ameninţă în prezent Georgia, întrucât Rusia, în opinia sa, nu ar dispune de mijloacele financiare necesare pentru o nouă intervenţie.

Într-un interviu acordat luni Reuters, Saakaşvili a lăsat să înţeleagă că nu exclude readucerea sub controlul Tbilisi, pe cale militară, a republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, a căror independenţă a fost recunoscută unilateral acum aproape un an de Rusia.

În acelaşi interviu, liderul georgian a acuzat din nou Moscova de războiul de anul trecut din Osetia de Sud. Occidentul a fost şi el arătat cu degetul pentru lipsa unei reacţii adecvate, care, în opinia preşedintelui, ar avea drept cauză prudenţa excesivă a occidentalilor de a nu irita cel mai important furnizor al lor de hidrocarburi.

Un război în Europa nu mai este de neconceput după conflictul din Georgia, spun analişti

Pieţele şi-au revenit după şocul iniţial generat de conflictul din Georgia, dar moştenirea acestuia rămâne, iar un război în Europa nu mai este de neconceput, aşa cum era înainte, comentează Reuters.

Bursa rusă a scăzut cu aproximativ 25% în august 2008, iar costul asigurării datoriei suverane a crescut inclusiv în Polonia, din cauză că investitorii au evaluat în creştere riscul regional.

Conflictul a avut un astfel de impact pentru că a fost neaşteptat. Investitorii, dar şi mulţi analişti, au presupus că riscul izbucnirii unui război în Europa este aproape zero. Iar ofensiva lansată de georgieni în Osetia de Sud a distrus această ipoteză şi a ridicat semne de întrebare cu privire la Ucraina şi regiunea sa rusofonă Crimeea, unde se află baza Flotei ruse a Mării Negre, dar şi în legătură cu alte conflicte îngheţate rămase după destrămarea URSS, precum Transnistria sau regiunea separatistă azeră Nagorno-Karabah.

"Războiul a fost o surpriză pentru majoritatea oamenilor şi a atras atenţia asupra a numeroase potenţiale conflicte", subliniază analistul Anna Walker. "A atras atenţia asupra ţărilor cu minorităţi ruse semnificative, inclusiv state din Asia Centrală, precum Kazahstanul", a adăugat ea, potrivit NewsIn.

Anul trecut, când a izbucnit un diferend între Moscova şi Ucraina cu privire la Flota Mării Negre în perioada conflictului din Georgia, pieţele au reacţionat imediat, iar instrumentul financiar pentru transferul riscului de credit, credit default swap, a crescut brusc în Ucraina.

Însă un an mai târziu, pe fondul crizei economice globale care a afectat ţările din regiune mai grav decât pe majoritatea celorlalte, pieţele se concentrează din nou mai degrabă pe economiile distruse decât pe tensiunile geopolitice.

Astfel, atunci când pieţele reacţionează la riscul politic, este mai probabil să fie la tulburări sociale, dispute de muncă sau alte crize, mai largi decât la un conflict convenţional. De exemplu, luna trecută, atunci când au izbucnit din nou diferende privind Flota rusă a Mării Negre, care au dus la expulzarea unor diplomaţi, pieţele nu au părut să se mişte deloc.

"A existat o reacţie iniţială puternică la conflict", a declarat Michael Ganske, directorul departamentului pentru pieţe emergente de la Commerzbank din Londra. "Dar pieţele se uită în prezent la alte lucruri", a adăugat el. Acest fenomen se datorează, parţial, magnitudinii crizei economice cu care se confruntă majoritatea ţărilor din regiune. Luna trecută, investitorii din Ucraina au fost nevoiţi să facă faţă restructurării datoriilor companiei de stat Naftogaz şi incertitudinii privind creditul coordonat de FMI.

Alţi analişti cred că este posibil ca reacţia pieţelor de anul trecut să fi fost pripită. "Imediat după conflict, mulţi analişti spuneau că tensiunile vor escalada şi că Rusia va lua măsuri similare şi în alte regiuni, precum Crimeea, dar cred că a fost o analiză prea superficială", subliniază Sabine Freizer, director pentru Europa în cadrul International Crisis Group. "Rusia vrea să menţină o parte dintre aceste zone instabile, dar nu este acelaşi lucru cu a interveni militar", a adăugat ea.

Noua administraţie americană, care încearcă să îmbunătăţească relaţiile cu Moscova, pare să reducă şi mai mult riscul unui nou conflict, iar rapiditatea victoriei ruse ar trebui să determine alte foste republici sovietice să renunţă la provocări. Ceea ce înseamnă că investitorii sunt mai puţin temători că un guvern prooccidental în Republica Moldova, de exemplu, ar putea provoca o confruntare din cauza Transnistriei.

În plus, majoritatea analiştilor consideră că Rusia este slăbită de preţurile scăzute ale petrolului şi de creşterea şomajului, ceea ce reduce riscurile. Există, însă, şi unii care sugerează că liderii de la Kremlin s-ar putea implica în conflicte în străinătate pentru a distrage atenţia de la problemele interne.