De ce am avut nevoie de doi ani să facem o lege pentru dronele rusești. General: „Politicienii nu s-au obosit să citească tratatul de la Washington”
0Parlamentarii români au avut nevoie de ani de zile pentru un proiect de lege privind doborârea dronelor rusești care intră în spațiul aerian românesc. Generalul (r) Alexandru Grumaz crede că politicienii nu sunt la curent cu prevederile tratatului NATO.
Federația Rusă ataca Ucraina pe 24 februarie 2022, însă România, țară aflată în proximitatea câmpului de luptă și „vizitată” tot mai des de dronele rusești nu are încă o lege care să permită armatei să doboare obiectele aeriene care pătrund în spațiul aerian fără a fi autorizate.
Un pas s-a făcut, totuși, după mai bine de doi ani și jumătate. Într-un final, Ministerul Apărării Naționale a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede că armata va putea distruge aeronavele fără pilot care pătrund în spațiul aerian al României.
Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede că și împotriva unor avioane cu pilot pot fi luate măsuri speciale, mergând până la lovirea lor. Primul pas este, conform proiectului de lege, stabilirea poziției aeronavei, a legăturii radio și a identității acesteia, după care se trece la pasul 2, adică transmiterea de la sol a informațiilor și dispozițiilor către pilotul sau echipajul aeronavei, în vederea utilizării autorizate a spațiului aerian național al României. În fine, se ajunge la interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spațiul aerian național al României, după care se trece la executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare. Ultimul pas este executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare sau de mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafață.
Proiectul de lege poate fi consultat AICI.
S-a întârziat nepermis
Generalul (r) Alexandru Grumaz e tranșant și spune că o astfel de lege se impunea încă de acum câțiva ani. El precizează că în ultimul timp au fost trase nenumărate semnale de alarmă, însă politicienii s-au mobilizat mai greu.
„Știți care e problema politicianului român? Că nu a citit tratatul de la Washington! A auzit de articolul 5, care spune că celalalte țări NATO ne ajută în cazul unui atac. Deci politicianul român, dacă a binevoit să citească tratatul, a făcut-o de la articolul 5. Doar că, domnilor, înainte de articolul 5 este articolul 3, care spune că trebuie să te aperi singur până când vin aliații să ne apere”, spune generalul.
În ce privește dronele rusești care vor mai intra în spațiul aerian românesc, există mai multe modalități ca acestea să fie neutralizate. Lovirea și doborârea acestora e doar o variantă.
„Această acțiune împotriva dronelor care trec în teritoriul României implică două lucruri: măsuri cinetice și măsuri non-cinetice. Măsurile cinetice sunt cele care înseamnă imobilizarea sau distrugerea dronei. Măsurile non-cinetice sunt, de fapt, cele care apar inițial în detectarea dronei, preluarea controlului sau neutrilizarea prin dezactivarea funcțiilor de comandă, control sau de comunicații care se exercite asupra acesteia”, adaugă el.
Cine și cum decide când e lovită o dronă
Ordinul de lovire a aeronavelor care încalcă spațiul aerian va fi dat prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Aici intervine și o altă discuție. În cazul în care o dronă rusească va pătrunde în spațiul aerian românesc și va avea o traiectorie potențial periculoasă, factorii de decizie vor trebui să acționeze extrem de rapid. Întrebat dacă acest lucru s-ar putea întâmpla noaptea, de exemplu la ora 02:00 sau 03:00, generalul Alexandru Grumaz este la fel de tranșant.
„Ministrul Apărării nu poate să aibă telefonul închis sau să nu răspundă. Dacă nu are telefonul deschis și nu e prompt, nu mai e ministrul apărării, e ministrul Agriculturii. Ministrul Apărării și șeful Marelui Stat Major trebuie să fie prezenți tot timpul, 24 de ore. Dronele au o traiectorie ce poate fi anticipată, iar în mod normal există timpul necesar pentru a se lua o decizie în această privință”, susține generalul.
Totuși, el admite că pot să existe situații în care o decizie să trebuiască să fie luată foarte rapid. O dronă rusească lovită de apărarea antieriană ucraineană sau deviată de mijloacele de război electronic ale Kievului ar putea să-și schimbe traiectoria și să intre foarte rapid în spațiul aerian românesc.
„Absolut totul este posibil. Orice scenariu e posibil. Dar chestiunea este în momentul în care detectezi că drona vine spre teritoriul României, se îndreaptă spre teritoriul nostru, pentru că de chestiunea asta îți dai seama după traiectoria pe sistemul radar, atunci automat îl informezi pe Șeful Statului Major, pe ministrul Apărării, pe oamenii care iau deciziile în cazul acesta să ia decizia în nivelul acestora”, completează generalul.
O modificare mult așteptată
Generalul Alexandru Grumaz precizează că până acum legea nu prevedea ca armata să poată scoate din poligon tehnica militară necesară și să o mute în zonele necesare. „Acest lucru implică scoaterea din unitate și dispunerea în teritoriu, în zonele în care aceste drone intră pe teritoriul României, a mijloacelor care pot duce la lovirea acestor drone. Și atunci este ok, pentru că noi nu avem dreptul la ora actuală să scoatem această tehnică decât în poligoane. Odată cu apariția acestei legi vom putea să scoatem sistemele de apărare în afara poligonului, iar dacă e nevoie să dăm jos aceste drone. Și mi se pare un lucru normal”, explică el.
Pentru a dezactiva dronele și a prelua controlul asupra lor, este nevoie de mijloace de război electronic, mai spune generalul.
„O acoperire de război electronic înseamnă să ai sisteme de război electronic împotriva proiectilelor care sunt conduse prin GPS, să ai echipamente care să blocheze comunicațiile inamicului și să ai echipamente de război electronic care să blocheze comunicațiile satelitare a sateliților de joasa orbită. Deci chestiunile astea sunt elementare pentru orice operațiune de protecție și de acțiune într-un camp tactic. Deci dacă vrei să duci sisteme de apărare împotriva dronelor, trebuie să ai sisteme de apărare de război electronic care să-ți contracareze aceste drone”, adaugă generalul Grumaz.
Contracararea înseamnă, în acest caz, preluarea controlului dronei și dirijarea ei în principal în orică parte, încheie generalul Alexandru Grumaz.
Cine e generalul Grumaz
Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.
Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații. Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.
Se încarcă comentariile...
