Ce trebuie să conţină trusa de supravieţuire în caz de război

Lansare rachetă nucleară FOTO SHUTTERSTOCK

Războiul de la graniţele României a băgat spaima în oameni. Anunţul lui Vladimir Putin despre faptul că a ordonat ministrului Apărării să ridice gradul de alertă pentru forţele nucleare a panicat şi mai mult. Experţii au făcut un kit de supravieţuire în caz de război

Primele ore ale zilei de 24 februarie 2022 au intrat în istorie cu atacul Rusiei asupra Ucrainei. Pe măsură ce s-au profilat sancţiuni internaţionale tot mai puternice împotriva Rusiei, Kremlinul s-a inflamat şi a băgat arsenalul nuclear în stare de alertă, ducând astfel lumea cu gândul la cel de-al Treilea Război Mondial. 

Nu avem de ce să ne temem de ameninţările nucleare venite din partea lui Vladimir Putin, spune însă preşedintele american Joe Biden. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a spus că Statele Unite nu văd niciun motiv pentru a-şi schimba nivelurile de alertă nucleară în acest moment. „Credem că o retorică provocatoare ca aceasta, cu privire la armele nucleare, este periculoasă, creşte riscul unor greşeli şi ar trebui evitată. Rusia şi Statele Unite au convenit de mult timp că folosirea armelor nucleare ar avea consecinţe devastatoare şi au declarat de multe ori, inclusiv la începutul acestui an, că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată. Nu avem motive să ne schimbăm nivelurile de alertă”, a spus Jen Psaki. „Preşedintele a spus foarte clar că nu intenţionează să trimită trupe americane să poarte un război împotriva Rusiei. O zonă de excludere aeriană ar necesita desfăşurarea armatei americane pentru a fi pusă în aplicare, ceea ce ar duce la un potenţial conflict direct şi potenţial război cu Rusia. Este ceva ce nu intenţionăm să facem”, a adăugat ea.

Mihai Şora: Mai poate cineva, astăzi, să nu ia în serios propoziţiile lui Putin? 

„Nu înţeleg cum cineva poate declara că ameninţările lui Putin cu arma nucleară (ameninţări mai mult sau mai puţin voalate ori amortizate de contextul mediatic în care au fost emise) ar fi doar exerciţii retorice sau că generalii din jurul lui nu vor permite să se ajungă până acolo. După ce Planeta întreagă l-a văzut tremurând şi l-a auzit bâlbâindu-se pe Serghei Narîşkin, şeful serviciului de informaţii externe, după ce am citit declaraţiile militarilor ruşi, ale patriarhului Chiril… şi – daţi-mi voie să adaug – după ce am studiat sute de cărţi despre vârtejul ororilor celui de-Al Doilea Război Mondial (iar unii dintre noi le-au trăit pe propria piele), după ce am văzut spirala nebuniei în figurile unor Göring, Goebbels, Himmler, Heydrich, Hess – pentru a nu-i cita decât pe aceşti criminali din proximitatea lui Hitler – mai poate cineva, astăzi, să nu ia în serios propoziţiile lui Putin?”, este de părere filosoful Mihai Şora, foarte activ pe Facebook după începerea războiului.

În acest context, experţii recomandă să luăm o serie de măsuri pentru liniştea noastră psihică. În primul rând, spun aceştia, trebuie realizat un kit de urgenţă pe care să-l ţinem în casă. Ideal este să mai existe un astfel de kit şi în autoturism pentru cazul în care suntem obligaţi să evacuăm o zonă şi nu putem ajunge la domiciliu. Acestea ar trebui să conţină conserve, lapte condensat, batoane proteice, baterii, radio portabil, lanternă, chibrituri, brichetă, pelerină de ploaie, un set de medicamente adaptat pentru fiecare persoană în parte, hârtie igienică, apă şi filtre de apă. 

Planul de urgenţă al familiei şi identificarea adăpostului 

Foarte important, faceţi un plan de urgenţă pentru familie. Este posibil ca familia dumneavoastră să nu fie împreună atunci când se produce un dezastru, aşa că este vital să ştiţi cum vă veţi contacta unul pe celălalt şi ce veţi face în caz de urgenţă. Cel mai recomandat este să vă daţi un loc de întâlnire în caz de dezastru, pentru că este cunoscut că reţelele de telefonie nu funcţionează cum trebuie în astfel de momente. Mai mult, în cazul unui război, acestea ar putea fi chiar distruse. 

În plus, aflaţi din timp din surse oficiale dacă există vreo clădire publică în proximitatea domiciliului care a fost desemnată ca adăpost antiaerian. Dacă niciuna nu a fost desemnată, faceţi dumneavoastră propria listă de potenţiale adăposturi. Aici ar putea fi incluse subsoluri sau zona centrală (fără ferestre) a etajelor aflate la jumătatea clădirilor înalte.

Ce să faci în timpul unei explozii nucleare 

Dacă este emisă o avertizare de atac nuclear, mergeţi cât mai repede spre adăpostul desemnat. În astfel de cazuri trebuie să luaţi în calcul, pe cât posibil, numai adăposturile avizate de experţii în Apărare Civilă. Trebuie spus că fiecare astfel de adăpost trebuie să aibă instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, toaletă şi chiuvetă funcţionale, dar şi o cale de salvare în cazul prăbuşirii clădirii. Întreţinerea acestor instalaţii cade în sarcina primăriilor, chiar dacă adăposturile sunt ale unei asociaţii de locatari. Aşteptaţi-vă să rămâneţi în interiorul adăpostului cel puţin 24 de ore, cu excepţia cazului în care autorităţile spun altfel.

În România există în prezent 4.538 astfel de buncăre, 1.190 în Bucureşti-Ilfov şi 3.348 în ţară. Pe sectoare, situaţia ar fi următoarea: în sectorul 1 sunt 165, în sectorul 2 sunt 343 (cele mai multe), în sectorul 3 sunt 143, în sectorul 4 sunt 168, în sectorul 5 sunt doar 58 şi în sectorul 6 sunt 294 de astfel de adăposturi.  

Ce faci dacă eşti prins afară în timpul unei explozii nucleare 

În primul rând, nu ne uităm la explozie, pentru că aceasta ne poate orbi. Ne întindem la pământ şi ne acoperim capul. Dacă explozia este la o anumită distanţă, ar putea dura 30 de secunde sau chiar mai mult pentru ca şocul să lovească.

„Adăpostiţi-vă cât mai curând posibil, chiar dacă vă aflaţi la mulţi kilometri de punctul zero unde a avut loc atacul, deoarece praful radioactiv poate fi purtat de atmosferă şi sute de kilometri. Dacă aţi fost afară în timpul sau după explozie, curăţaţi-vă cât mai curând posibil, pentru a îndepărta materialul radioactiv care s-ar fi putut depune pe corpul dumneavoastră”, spun experţii. Foarte important, îndepărtarea stratului exterior de îmbrăcăminte, deci nu şi lenjeria, poate elimina până la 90% din materialul radioactiv. „Dacă este posibil, faceţi un duş cu multă apă şi săpun pentru a ajuta la îndepărtarea contaminării radioactive. Nu frecaţi şi nu zgâriaţi pielea”, mai subliniază aceştia.

Cantitatea de material radioctiv din atmosferă poate varia în funcţie de dimensiunea dispozitivului exploziv şi de înălţimea la care a fost detonat acesta. Prin urmare, ar putea fi necesar ca persoanele din zonele cu cel mai mare nivel de radiaţie să se adăpostească până la o lună de zile. Totuşi, oamenilor din majoritatea zonelor care ar fi afectate li se va putea permite să iasă din adăpost în câteva zile şi, dacă este necesar, să se evacueze în zonele neafectate.

Oricum, urmăriţi constant anunţurile făcute de autorităţi, evitaţi zonele marcate ca fiind „Pericol radioactiv” sau „HAZMAT” şi, cel mai important, nu uitaţi că radiaţiile nu pot fi văzute, mirosite sau detectate în alt mod de om.