Care este urgența strategică a industriei militare din România

Armata Română se află în imposibilitatea de a-și reface stocurile de muniții, dacă situația o va cere, iar experții spun că punerea la punct a unei linii de producție de pulberi explozive este o urgență care ține de siguranța națională.

În caz de nevoie. militarii români nu pot reîntregi stocurile de muniții FOTO Profimedia

Confruntată cu un consum imens de muniții și sisteme de armament, pe fondul războiului din Ucraina, recent, NATO a decis că sunt necesare investiţii importante pentru modernizarea capacităţilor militare ale Alianţei, iar un expert consultat de „Adevărul“ vede urgența Armatei Române în prezent și în ce zone ale industriei militare sunt necesare investiții imediate.

Mai exact, responsabilii Alianței NATO au ajuns la concluzia că sunt necesare investiţii importante pentru modernizarea capacităţilor militare ale Alianţei în special pentru completarea stocurilor de muniţii diminuate de ajutorul oferit Ucrainei. În plus, au decis responsabilii NATO, Alianţa are nevoie de a dispune de o capacitate industrială care să poată produce arme şi muniții suficiente pentru un război de înaltă intensitate, cum este cel care se desfăşoară în Ucraina, a cărei armată consumă o cantitate de muniţii de câteva ori mai mare decât capacitatea de producţie a statelor NATO.

Vârful de lance al industriei românești de muniții și armament este în prezent compania națională ROMARM S.A., care are în subordine mai multe uzine specializate în producția de echipamente militare. Este vorba de Arsenal Reșița, Carfil, Electromecanica Ploiești, Fabrica de pulberi Făgăraș, Fabrica de Arme Cugir, METROM, Uzina Automecanică Moreni, Pirochim Victoria, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Tohan, Uzina Mecanică Mija, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică București, Uzina Mecanică Cugir și Uzina de Produse Speciale Dragomirești. În general, companiile din subordinea ROMARM sunt pe pierdere. Conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2021, ultimul an în care sunt publice datele financiare ale companiilor, vorbim de sume de o jumătate de milion de lei, dar pierderile pot ajunge și la 4.674.862 de lei în cazul Uzinei Tohan sau chiar 8.659.925 de lei, dacă ne referim la Uzina Automecanică Moreni. Trebuie spus că avem și companii pe profit, iar un astfel de exemplu ar fi Uzina Mecanică Cugir, care în 2021 a ieșit pe plus cu 1.530.204 lei. Aceasta produce muniții NATO, dar și proiectile de calibre 12,7 sau 14,5 milimetri, mitraliere sau tunuri de bord pentru aviație.

Investițiile

În rest, în afară de Uzina Electromecanica din Ploiești care urmează să producă rachete interceptoare pentru sistemele PATRIOT denumite SkyCeptor și Uzina Mecanică București care fabrică deja blindate moderne Pirahna V împreună cu gigantul american General Dynamics European Land Systems Romania (GDELS Romania), fabricile de armament din subordinea ROMARM S.A. nu stau prea bine cu producția. Arsenal Reșița, de exemplu, fabrică specializată în producția de tunuri și obuziere, a rămas fără specialiști și fără prea multe capacități de producție. În plus, mult mai grav, dacă ar fi cazul, România s-ar afla în imposibilitatea de a-şi putea reface rapid stocul de muniţie. Asta pentru simplul motiv că la noi nu se mai fabrică pulberi explozive.

Totuși, conform unor surse, pe fondul războiului din Ucraina, Ministerul Economiei s-ar fi trezit și a decis să sprijine firmele din apărare care la finalul anului trecut aveau în derulare proceduri de achiziţie pentru noi linii de producţie şi echipamente în valoare de 600 de milioane de lei (129,83 milioane de dolari). În plus, o sumă de 200 de milioane de lei este alocată pentru investiții și în acest an.

Blindatele amfibii, dar mai ales pulberile explozive

Analistul militar Aurel Cazacu susține că, tehnic vorbind, aceste sume nu sunt suficiente, dar este bine că se începe de undeva. „Vor mai exista și alte etape de finanțare dacă va fi nevoie, dar în primul rând Ministerul Apărării trebuie să-și definească cerințele de muniții și armament. Eu văd că Armata ar avea acum nevoie de blindate amfibii, relieful ne cere această dotare, dar mai ales de muniții de toate calibrele, de la cele mici până la cele mari, de obuziere, pentru că aici avem penurie și la nivelul NATO. Vorbim de o chestiune strategică, nu este de joacă. Și fabrici pentru muniții avem, dar nu avem pulberi explozive. Drept urmare, la nivel guvernamental trebuie gândit în regim de urgență un program strategic de punere la punct a unor linii de producție de pulberi explozive. La o adică, pentru că ține de siguranța națională, pot vedea chiar și o militarizare a acestor linii de producție. Cred că oricum trebuie făcut ceva la ROMARM pentru că a tărăgănat multă vreme problema aceasta a pulberilor. Cei de acolo au văzut că nu avem pulberi, iar acum patru ani au realizat un studiu în acest sens. Adică toată lumea știa că nu avem pulberi și ei s-au apucat de studii. Mai grav este că la studii au și rămas, nu au mișcat nimic în sensul relansării producției“, spune Aurel Cazacu.

100 de milioane de euro ne asigură pulberile explozive

Analistul militar mai susține că această relansare a producției de pulberi nici măcar nu este foarte costisitoare. „Există mai multe feluri de pulberi, dar în prima fază putem fabrica varianta care ne este strict necesară pentru un anumit tip de muniție, iar acest lucru se poate traduce într-o investiție de puțin peste 30 de milioane de euro într-un an. Apoi, anul viitor, mai injectăm 30 de milioane de euro în pulberi și tot așa până la investiția totală de 100 de milioane de euro. Nu este o sumă care să dea peste cap bugetele, dar vom avea munițiile care sunt atât de căutate acum. Repet, este o chestiune de siguranță națională, o urgență strategică ce trebuie rezolvată imediat. Vorbim de repornirea mai multor fabrici de armament, care la orizontală vor da comenzi și altor producători de stat sau chiar privați“, adaugă Aurel Cazacu.