Recomandări OCDE pentru redresarea sistemului de învățământ românesc

0
Publicat:

România trebuie să schimbe radical, la nivel strategic, modul în care sunt finanţate şi evaluate politicile în învăţământ, asta în contextul în care  performanţele şcolare ale elevilor sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Elevii români, cei mai slab pregătiți din întreaga Uniune Europeană. Sursa foto: arhivă
Elevii români, cei mai slab pregătiți din întreaga Uniune Europeană. Sursa foto: arhivă

Aceasta este una dintre concluziile unui raport european intituat "Reforma învăţământului preuniversitar în România: consolidarea sistemelor de guvernanţă, de evaluare şi de sprijin" prezentat de Direcţia Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale a Comisiei Europene, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Ministerul Educaţiei.

Politici de educație deficitare și elevi foarte slab pregătiți 

"La nivel strategic, România trebuie să schimbe radical modul în care sunt finanţate şi evaluate politicile în învăţământ. În acest sens, este nevoie de planificare şi bugetare la nivel strategic pentru a corela resursele cu priorităţile pe termen lung. De asemenea, este nevoie de capacităţi analitice mult mai extinse pentru a monitoriza şi evalua implementarea şi rezultatele politicilor publice, precum şi pentru a responsabiliza instituţiile implicate", se subliniază în raport, potrivit Agerpres.

Conform documentului, o mare parte dintre elevii români nu au competenţe de bază, ratele de abandon şcolar sunt ridicate, iar disparităţile dintre unităţile de învăţământ preuniversitar din mediul rural şi cele din mediul urban sunt în creştere, mai indică raportul. "Prin urmare, măsurile introduse prin noua lege sunt importante pentru a oferi educaţie de calitate tuturor elevilor şi pentru a susţine şi a face mai incluzivă creşterea economică a ţării", se mai spune în raport.

Documentul face recomandări Ministerului Educaţiei privind implementarea reformelor adoptate anul trecut prin noua lege a învăţământului preuniversitar, care pot fi importante pentru elaborarea legislaţiei secundare şi care ar trebui să transforme sistemul într-unul eficient şi echitabil.

"Recomandările formulate de experţii OCDE se vor regăsi pe masa echipelor care vor lucra la elaborarea legislaţiei secundare în domeniul învăţământului preuniversitar. Acestea vor sprijini activitatea specialiştilor din Ministerul Educaţiei şi a experţilor cooptaţi sectorial, pentru a putea propune cele mai bune soluţii legislative", a afirmat ministrul Ligia Deca, intr-un comunicat de presă.  

Documentul propune o perspectivă care explorează patru domenii esenţiale ale politicilor educaţionale: evaluarea şi sprijinul unităţilor de învăţământ, alocarea resurselor pentru educaţie, cariera didactică şi sistemul de date şi monitorizarea acestora. Fiecare domeniu este analizat pentru a oferi un plan pentru implementarea reformelor propuse în mod eficient, a mai explicat Ministerul Educaţiei.

"România îşi asumă o transformare ambiţioasă a sistemului său educaţional. Sunt convins că acest raport va ajuta ţara să transforme cariera didactică într-o profesie înalt calificată şi atractivă, consolidând managementul educaţional al şcolilor şi asigurând alocarea şi utilizarea strategică a resurselor educaţionale", a declarat Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educaţie şi Competenţe, citat în comunicat.

18 recomandări pentru redresarea sistemului de învățământ românesc

Restructurarea atribuțiilor de evaluare și asistare a unităților de învățământ preuniversitar:

1. Dezvoltarea în continuare a cadrului de evaluare a unitățile de învățământ preuniversitar, astfel încât să evidențieze prioritățile naționale și să fie mai util pentru evaluatori, autoritățile școlare județene și unitățile de învățământ. 

2. Formarea unui corp de evaluatori angajați permanent care să conlucreze cu experți externi și să asigure calitatea evaluărilor. 

3. Dezvoltarea unor legături puternice și active între ARACIIP, echipele județene de asistență în materia calității și Ministerul Educației 

4. Revizuirea modului în care sunt programate și finanțate evaluările și eliminarea suprapunerilor și a conflictelor de interese încă existente 

5. Clarificarea modelului de asistare a unităților de învățământ preuniversitar la nivel județean și dezvoltarea unui ecosistem național de resurse 

Utilizarea eficientă a bugetelor sporite în învățământ:

6. Consolidarea capacității de a aplica o abordare mai strategică în bugetare, astfel încât creșterea cheltuielilor să sprijine obiectivele pe termen lung. 

7. Revizuirea organizării rețelei școlare și proceselor administrative în școli pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor publice. 

8. Revizuirea mecanismelor de finanțare și de sprijinire a școlilor pentru a contribui la promovarea priorităților politice 

9. Definirea unor protocoale pentru a identifica școlile și elevii care au mai multe nevoi și pentru a le oferi sprijin adecvat

Transformarea profesiei didactice într-una cu nivel ridicat de calificare și de satisfacție profesională

10. Finalizarea noilor standarde de competență profesională a cadrelor didactice și utilizarea acestora pentru a clarifica așteptările pentru diferitele etape și roluri din cariera didactică.  

11. Revizuirea sistemului de salarizare a cadrelor didactice pentru a consolida legătura dintre performanță și recompensă și pentru a îmbunătăți transparența. 

12. Revizuirea reformelor planificate în domeniul certificării și evaluării pentru promovare a cadrelor didactice, astfel încât să se concentreze mai mult pe practica didactică 

13. Stabilirea metodologiei de tranziție a cadrelor didactice pe noile trasee de carieră și de gestionare a performanțelor și progresului pe parcursul carierei 

14. Consolidarea și extinderea sistemului național de mentorat pentru cadrele didactice 

15. Elaborarea unei abordări mai sistemice pentru a încorpora în școli o cultură a învățării profesionale conduse de cadrele didactice 

Crearea unui sistem de monitorizare solid pentru responsabilitate și rezultate:

16. Stabilirea SIMS ca sursă oficială de datele educaționale la nivel național și planificarea sustenabilității sale pe termen lung 

17. Asigurarea proiectării și utilizării evaluărilor naționale conform scopului lor și clarificarea planurilor de desfășurare a acestora 

18. Continuarea dezvoltării sistemului de monitorizare și evaluare prin identificarea indicatorilor cheie de performanță, îmbunătățirea practicilor de raportare și prin investiții  în capacitatea personalului. 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite