Momentul adevărului: urmele lăsate de COVID-19 sistemului de educație
0Pandemia produsă de noul coronavirus a pus în evidență punctele tari, dar mai cu seamă slăbiciunile sistemelor de educație din țările UE.
Raportul Education and Training Monitor 2021 al Comisiei Europene notează că pandemia produsă de virusul SARS-CoV-2 a dus la perturbări fără precedent în procesul de educație în toate țările membre. Aceste perturbări au fost însă și ferestre de oportunitate pentru inovație. Sistemele de educație au trebuit să-și mobilizeze toate resursele pentru a face față crizei sanitare.
Procesul de predare a trecut de la sistemul față în față la cel online, fiecare țară rezistând mai bine sau mai rău în fața acestor provocări.
Pe de o parte, accelerarea schimbării în pandemie și forțarea introducerii tehnologiei la clasă au fost receptate ca fiind lucruri bune, pe de alta însă, au pus în evidență și mai tare inegalitățile și au impactat negativ starea de bine a multor elevi.
Pierderile de învățare s-au acumulat, recuperarea lor reprezentând una dintre provocările majore din educația anilor care urmează. Dificultăți vor avea nu elevii cu părinți educați și resurse financiare, ci aceia care provin din mediile defavorizate, se mai arată în Raport.
Efectele orelor petrecute în fața calculatorului
Multele ore petrecute în fața calculatorului pentru a participa la cursuri sau pentru a rezolva teme au afectat sănătatea mintală, dar și pe cea fizică a elevilor. În multe țări ale UE, circa jumătate dintre elevi au apreciat că au fost expuși la cel puțin o formă de hărțuire online pe perioada lockdownului.
Datele arată că, în medie, elevii au petrecut 3,5 ore în fiecare zi în fața calculatorului pentru activități legate de școală, la care s-a adăugat aproape jumătate din timpul liber pe care l-au avut.
Acest lucru a fost oarecum previzibil dat fiind că activitățile sociale au fost limitate pe parcursul lockdownului, dar este și un semn de risc potențial pentru sănătatea mintală și starea de bine a elevilor. România este în fruntea listei țărilor europene unde elevii au declarat că au fost expuși unor „supradoze” de acest fel – 59%, proporția fiind identică cu cea a elevilor din Irlanda, după care urmează Portugalia, cu 55%, și Norvegia, cu 54%. Proporții mari de elevi din toate țările au declarat că din pricina timpului petrecut pe internet n-au mai putut să doarmă sau să mănânce.
Raportul mai arată că 28% din elevii români s-au simțit neputincioși atunci când a venit vorba despre rezolvarea temelor online, procentul fiind similar cu al elevilor din Irlanda. Comparativ, 25% dintre elevii din Franța și Germania au declarat același lucru.
Și starea de bine a studenților a avut de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19. Motivele au inclus schimbările intervenite în familie, lipsa vieții sociale, teama de boală, trecerea bruscă de la cursurile față în față la cele online, suprimarea ceremoniilor de final de școală, neparticiparea la schimburile de studenți, pierderea joburilor part-time pe care le aveau și sporirea incertitudinilor referitoare la găsirea unui loc de muncă după absolvire.
În mod deosebit, trecerea la cursurile online a sporit stresul și anxietatea studenților și le-a scăzut încrederea în ei înșiși și în puterea lor de judecată.
Cyberbullyingul a înflorit
Un sondaj referitor la hărțuirea online, realizat în una ianuarie de organizația nonguvernamentală Salvați Copiii România, arată că 77% dintre copii susțin că petrec cel puțin 3 ore în fiecare zi pe internet. Doi din cinci copii susțin că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, proporția fiind în creștere față de anul trecut.
Cu toate acestea, puțini copii admit că au trimis altora astfel de mesaje cu conținut ofensator. Ponderea fetelor care afirmă că au fost jignite pe internet este cu 12 puncte procentuale mai mare decât a băieților care au avut o astfel de experiență. Doar 3 din 10 victime ale abuzului cibernetic au avut încredere să discute cu cineva despre incident, de obicei un prieten.
„Ne îngrijorează faptul că cyberbullyingul continuă să afecteze într-un mod semnificativ copiii și tinerii din țara noastră. Acest fenomen poate cauza sentimente de însingurare, teamă, tristețe, uneori chiar disperare, având un impact emoțional, social și cognitiv important asupra tuturor copiilor implicați, fie ei victime, martori sau agresori. Primim constant, la linia de consiliere pe care Salvați Copiii o pune la dispoziția copiilor, părinților și profesorilor care întâmpină dificultăți pe internet, mesaje de la copii care sunt victime sau martori ai cyberbullyingului. Înainte de pandemie, 83% dintre cazuri au fost primite de la copii și 17% de la adulți. După pandemie, 95% dintre cazuri de cyberbullying sunt primite de la tineri. Observăm o creștere de 12% a solicitărilor venite la serviciul de consiliere din partea copiilor și adolescenților. Este nevoie de strategii la nivel de politici publice prin care drepturile copiilor în mediul online să fie respectate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Organizația Salvați Copiii.
Se încarcă comentariile...
