Dezastrul din Educaţie a băgat în panică mediul de afaceri

0
0
Unul dintre subiectele de maximum interes pentru mediul de afaceri este calitatea învăţământului dual. Foto: Alina Mitran
Unul dintre subiectele de maximum interes pentru mediul de afaceri este calitatea învăţământului dual. Foto: Alina Mitran

Companiile din România găsesc din ce în ce mai greu angajaţi competenţi şi serioşi printre tinerii absolvenţi, spun exasperaţi oamenii de afaceri, care atrag atenţia că astfel economia ţării nu are cum să crească. De aceea, aceştia au decis să se implice direct în schimbarea sistemului de învăţământ pentru ca tinerii care ies de pe băncile şcolii să fie mai pregătiţi.

Învăţământul preuniversitar trebuie să se schimbe din temelii dacă vrem ca această ţară să mai aibă un viitor, atrag atenţia reprezentanţii Alianţei „O voce pentru Educaţie”, formată din societatea civilă şi mediul privat pentru reformarea reală a sistemului de învăţământ. Alianţa a lansat şi Manifestul cu 100 de măsuri de modernizare a educaţiei preuniversitare pentru noua Lege a Educaţiei şi a identificat zece puncte critice, structurate după modelul programului România educată al preşedintelui Klaus Iohannis.  

De ce s-au implicat oamenii de afaceri  

„E clar că ani la rând, mediul de afaceri a mers pe o logică oarecum corectă care spune că rolul nostru este să facem PIB, nu să facem educaţie. Alţii trebuie să facă educaţie, iar noi trebuie să fim beneficiari ai acestui produs educaţional – tineri care ies de pe băncile şcolii cu competenţe, cu atitudine. Doar că, în realitate, ne-am izbit de faptul că nu se întâmplă aşa şi avem din ce în ce mai puţini oameni cu care să putem lucra, cu din ce în ce mai puţine competenţe şi cu o atitudine din ce în ce mai discutabilă. Şi atunci, când vrei ceva mai bun, ai două variante: aşteptăm ca statul să facă sau te implici”, a justificat Dragoş Anastasiu, om de afaceri, motivele pentru care mediul de business a considerat necesar să se implice în ridicarea nivelului educaţiei. 

Anastasiu a mai spus că a ales a doua variantă, şi aceasta a însemnat o dată ca oamenii de afaceri să susţină organizaţii nonguvernamentale sau să meargă efectiv în teren. „Eu, de exemplu, m-am dus să predau antreprenoriat. Am înfiinţat Asociaţia SuperTech, am mers prin toată România, am vorbit cu 40.000 de profesori. Iar ca mine sunt şi alţii”, a completat omul de afaceri. 

O mare problemă este că România nu mai are cu cine să crească PIB-ul, iar oamenii de afaceri nu prea ar vrea ca barmanii, instalatorii sau recepţionerii să vină toţi din ţările asiatice. „Am vrea cu ai noştri. Am vrea ca ai noştri să nu mai plece, am vrea ca ai noştri plecaţi să se întoarcă. Pe scurt: dacă nu ne implicăm, n-o să avem. Sau până o să facă statul ce are de făcut 100% o să mai dureze şi noi nu mai avem timp”, subliniază afaceristul. 

 

Învăţământul profesional, „Cenuşăreasa” sistemului  

Unul dintre subiectele de maximum interes pentru mediul de afaceri este calitatea învăţământului dual. „Învăţământul dual este foarte important, după principiul «meseria este brăţară de aur». Dar, în momentul de faţă, învăţământul profesional dual este urmat doar dacă elevul nu are nimic altceva de făcut. Ori, nu poate să funcţioneze în felul acesta. Trebuie să fie o rută profesională prestigioasă, pe care copiii să-şi dorească să o urmeze, iar părinţii să vrea să-i trimită. Şi să înţeleagă că o meserie este posibil nu numai foarte bănoasă, ci trebuie făcută şi cu plăcere”, mai spune Atanasiu. 

Mediul de afaceri se poate implica, mai spune acesta, să obţină buget semnificativ mai ridicat faţă de ce e acum: „Guvernul trebuie să aloce banii, pentru că sunt banii noştri, ai tuturor. Şi trebuie să înţelegem că dacă nu investim măcar 15% din bugetul naţional consolidat, adică vreo 4,7% din PIB, ceea ce înseamnă media europeană, nu vom avea viitor pur şi simplu. Trebuie să înţelegem cu toţii, şi politicienii, şi noi vom fi câinele de pază, că nu se mai poate fără asta. Bugetul României trebuie să înceapă de aici în sus. Banii aceştia trebuie alocaţi. Punct. Dacă nu mai avem bani să cumpărăm atâtea maşini, să plătim atâtea primării şi consilii judeţene, atâta aparat bugetar, trebuie să-l diminuăm, să ne digitalizăm, să debirocratizăm, să fim mai puţini şi mai buni. Dar de la Educaţie nu mai putem face rabat”. 

Puncte critice  

1.Cariera didactică şi parcursul profesional al cadrelor didactice

Flexibilizarea rutelor de acces în cariera didactică, fie pe ruta academică, dinspre teorie spre practică (liceu pedagogic/licenţă şi masterat didactic), fie pe o rută alternativă, dinspre practică spre teorie (studii universitare şi programe de formare integrate, cu mentorat, supervizare şi conversie profesională rapidă).

2.Management şcolar şi guvernanţa sistemului de educaţie

Directorii de şcoli să fie aleşi prin concurs, pe baza de competenţe de leadership şi management şcolar. Înfiinţarea unei noi poziţii, Directorul de dezvoltare, care va avea rol administrativ şi de atragere de resurse. Şcoala condusă de un Consiliu de administraţie profesionalizat.

3. Finanţare

Cel puţin 15% din Bugetul General Consolidat, alocare repartizată astfel: maximum 80% pentru cheltuielile de resurse umane şi minimum 20% pentru cheltuieli din categoria „bunuri şi servicii”, formare profesională, evaluare, burse, cantină, internat şi transport.

4. Curriculum & STEM

Cadru de autonomie curriculară - care sa ofere mai multă flexibilitate pentru alegeri elevilor (în legătură cu materiile studiate), profesorilor (în legătură cu modul de predare) şi şcolilor de exemplu pentru acreditatea rutei bilingve la ciclul primar). 

5. Evaluarea rezultatelor învăţării

Trecerea la evaluări standardizate, digitalizate şi cu accent pe măsurarea progresului.

6. Alfabetizare funcţională

Alfabetizarea funcţională a elevilor să devină cel mai important obiectiv de ţară anual, sprijinit cu resurse în mod preferenţial. Evaluari nationale (nu statistice) o data la 3 ani care sa indice progresul elevilor pe competenţele de scriere, citire şi înţelegere a textului citit. 

7. Educaţie incluzivă

Pachet integrat de intervenţii care să fie discutat cu actorii din societatea civilă care sa asigura incluziunea copiilor (vulnearbili, cu cerinţe educaţionale speciale, accesibilizarea infrastructurii) 

 

8. Digitalizare

Înfiinţarea următoarelor structuri:

Divizia de management a digitalizării în sistemul de educaţie care sa asigure componenta de viziune, strategie şi implementare integrată.

Centrul naţional de suport tehnic specializat (HelpDesk) în instalarea, configurarea şi mentenanta tuturor sistemelor IT din sistemul de educaţie.

9. Învăţământ profesional - dual

Mecanism de analiza a nevoilor pieţei muncii şi campanii de implicare a mediului privat în învăţământul dual.

10. Infrastructură

Maparea nevoilor de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii prin raport cu nişte standarde clare de echipare şi dezvoltarea unul plan asumat de investiţii. 

Educație


Ultimele știri
Cele mai citite