Represiunile sovietice divizează Rusia

Rusia păstrează vie amintirea victimelor represiunilor politice din anii 1937-1938 prin organizarea unor ceremonii de comemorare, conform agenţiei de presă ITAR-TASS. Însă nu toţi ruşii sunt de acord cu acest lucru.

La unele şcoli şi universităţi s-au organizat evenimente speciale de comemorare prin care puţinii martori care au supravietuit represiunii au avut ocazia să povestească tinerei generaţii prin ce au trecut şi cum au scăpat din ghearele acelor timpuri. În timp ce autorităţile ruseşti au condamnat aceste crime staliniste de mult timp, atitudinile unei părţi a societăţii rusesti încă rămân împărţite faţă de aceste evenimente tragice ale istoriei lor naţionale. 

Ruşii contestă existenţa epurărilor

Potrivit sondajului Levada Center, în 2013 nu mai puţin de 49% dintre cei intervievaţi au descris rolul lui Stalin în istorie ca fiind pozitiv, în timp ce 32% au susţinut că a fost negativ. Experţii atribuie această divergenţă de opinii asupra faptului că trecutul a supravieţuit până astăzi cu toate valenţele sale. Opinia publică rusească este încă divizată astfel: 66% dintre ruşi ştiu că în Rusia s-au produs represiuni masive, 16% nu sunt de acord cu acest lucru şi 18% sunt ezitanţi în a răspunde. Nu există statistici limpezi în ceea ce priveşte numărul morţilor cauzat de represiunea politică ce a avut loc pe teritoriul URSS. Formal, termenul "reprimat" a fost aplicat celor trecuţi în verdicte oficiale, dar au existat şi victime indirecte precum familiile „reprimatului” şi cele ale "chiaburilor" exilaţi. Conform legii „Exonerării victimelor represiunii politice”, epurările au afectat 12.500.000 de oameni (aproximativ 5.000.000 au fost reprimaţi de către instanţele judecătoreşti şi 7.000.000 au avut de suferit în urma unor decizii administrative prin care se impunea colectivizarea şi deportarea). Organizaţia non-guvernamentală Memorial s-a ocupat cu documentarea şi publicarea identităţii a 2.600.000. de victime.

În timpul Marii Terori (1937-1938) au fost arestaţi 1.700.000 de oameni în baza unor acuzaţii politice şi nu mai puţin de 725.000 au fost împuşcaţi. Cel mai cunoscut document dintre cele publicate, care conţine rezumate cu statisticile de represiune, este un memorandum din întâi februarie 1954, al ministrului de interne şi justiţie prezentat liderul sovietic Nikita Hruşciov. "Din 1921 până în prezent un total de 3,777,380 de oameni au fost condamnaţi pentru crime contra-revoluţionare, inclusiv 642.980 au fost omorâţi, 2.369.220 au fost trimişi la închisoare sau au fost deportaţi în lagăre de muncă, şi 765.180 au suferit exilări interne" se arată în memorandum. 

Stalin încă are susţinători

Lista cărţilor de istorie care se regăsesc în programa scolară aprobată de Ministerul Educaţiei din Rusia, în perioada 2008-2009, conţine un manual extrem de controversat privind istoria Rusiei (perioada 1945-2007) scris de Alexander Filippov. În această carte autorul a vorbit în termeni pozitivi despre rolul lui Stalin în crearea istoriei. 

„Epurările staliniste au adus cu ele o nouă clasă de conducere, adecvată pentru sarcinile de modernizare pe fondul unui deficit de resurse", a susţinut autorul. Politicienii din Rusia şi-au exprimat atitudinea faţă de această problemă, încă atât de sensibilă pentru societate, în termeni foarte clari. 

În octombrie 2007, în timp ce vizita locul execuţiilor din Butovo, unde care mai mult de 20.000 de oameni au fost ucişi la sfârşitul anilor 1930, preşedintele rus Vladimir Putin a spus: "Astfel de tragedii se întâmplă când idei atractive la prima vedere au fost plasate mai sus decât drepturilor şi libertăţilor omului". Într-un moment când nu există un consens naţional pe anumite teme istorice, au apărut repetate încercări de a-l prezenta astăzi pe Stalin ca un manager eficient. Pe străzi se pot vedea încă destule autobuze si camioane ale căror şoferi afişează poze cu Stalin pe parbriz. Chiar şi astăzi, dezbaterile sunt aprinse în privinţa schimbării numelui oraşului Stalingrad în Volgograd. Liderii celui de-al doilea partid parlamentar din Rusia, Partidul Comunist al Federaţiei Ruse, anual depun coroane de flori la mormântul lui Stalin lângă zidul Kremlinului.

Putin despre Stalin: „manager bun şi un mare tiran”

Preşedintele rus Vladimir Putin a avut mai multe discrsuri în care a încercat sa dea o notă acţiunilor lui Stalin. Putin a vorbit de fiecare dată despre două faţete ale dictatorului: cea a managerului bun şi cea a monstrului care a realizat cele mai odioase represiuni din istoria Rusiei.

Într-un interviu pentru postul Russia Today, Putin recunoaşte că Stalin a fost un dictator, un tiran. „Dar am mari dubii că în primăvara anului 1945, dacă el ar fi avut bomba nucleară, ar fi folosit-o împotriva Germaniei. În 1941-1942 când se punea problema cu privire la supravieţuirea statului, poate ar fi folosit-o”, conchide Putin.

Stalin a industrializat ţara 

Într-un alt interviu oferit postului public TV din Rusia Putin spune că este evident faptul că în perioada în care a condus Stalin, între anii 1924-1953 statul s-a tranformat din unul agrar în unul industrial. Potrivit lui Putin, un efect negativ al industrializării a constituit dispariţia ţăranilor ca şi clasă şi apariţia problemelor cu produsele alimentare. „Cu toate acestea industrializarea a avut loc. Noi am învins în Marele război pentru apărarea patriei”. 

Stalin a ucis polonezi din răzbunare

Referindu-se la masacrul a celor 22,5 mii de ofiţeri polonezi de la Katyn, Putin a spus că Stalin a ordonat masacrarea ofiţerilor din răzbunare. „Consider, şi aceasta e opinia mea, că Stalin simţea o responsabilitate personală pentru tragedia (legată de conflictul armat ruso-polonez din anii 1920) şi a ordonat executarea prin împuşcare a polonezilor reieşind dintr-un sentiment de răzbunare”. Putin a menţionat că operaţiunea armată din războiul dintre sovietici şi polonezi a fost condusă personal de Stalin. Atunci armata sovietică a fost înfrântă, iar mii de soldaţi sovietici au ajuns în captivitate. Potrivit lui Putin, care face referire la nişte istorici, în lagărele poloneze au murit peste 35 de mii de soldaţi sovietici.