Economia regiunii separatiste se duce de râpă

Situaţia economică din regiunea separatistă se înrăutăţeşte pe zi ce trece, arată datele statistice. În luna mai s-a înregistrat o scădere de circa două ori a exporturilor, iar în luna iunie de trei ori, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut

În prima jumătate a anului exporturile de mărfuri din autoproclamata rmn au scăzut cu circa o treime comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi au constituit doar 212 milioane de dolari, arată datele făcute publice de aşa-zisul serviciu vamal de la Tiraspol. Acest volum este aproape egal cu cel al livrărilor de mărfuri peste hotare efectuate într-o singură lună de agenţii economici de pe malul drept al Nistrului.

CURENTUL PENTRU MALUL DREPT, 50% DIN „EXPORT“

În acelaşi timp, în mai-iunie scăderea exporturilor din regiune a fost chiar mai drastică – de aproape trei ori, faţă de perioada similară din 2012, şi au constituit doar 24 de milioane de dolari pe lună. Circa jumătate a reprezentat energia electrică produsă de Centrala Electrică de la Cuciurgan şi livrată consumatorilor din Republica Moldova. Altel spus fără de aşa-zisul export spre Chişinău, livrările din regiune au coborât aproape de 10 milioane de dolari pe lună.
Datele băncii republicane de la Tiraspol arată că regiunea nu are ce exporta, producţia industrială înregistrând o scădere de peste 15% în primul trimestru, circa 50% din producţia industrială a rmn fiind asigurată de Centrala de la Cuciurgan.

Galina Şelari, directorul Centrului de investigaţii strategice şi reforme din Chişinău (CISR), spune că acest lucru nu trebuie să ne mire în condiţiile în care Uzina Metalurgică de la Râbniţa nu funcţionează. „Întreprinderea asigura mai mult de 50% din exporturile de mărfuri ale regiunii şi este evident că oprirea ei de la începutul acestui an şi-a pus amprenta pe balanţa comercială. Situaţia s-ar schimba dacă uzina ar fi repusă în funcţiune, dar acest lucru e dificil în condiţiile în care preţurile la metal pe piaţa internaţională sunt în scădere, iar costurile de producţie cresc“, a precizat Galina Şelari.

FĂRĂ RUSIA, REGIMUL NU POATE SUPRAVIEŢUI

Experţii susţin că înrăutăţirea situaţiei economice din regiune ar putea fi şi unul din factorii ce l-au forţat pe liderul de Tiraspol Evgheni Şevciuk să adopte decizii ce au dus la tensionarea situaţiei la Nistru.
„Este evident că acest regim este întreţinut de Federaţia Rusă, care ani la rând îi alocă o finanţare consistentă. Prin unele decizii adoptate recent, Şevciuk încearcă să demonstreze loialitatea sa faţă de Moscova, pentru a atrage fluxuri financiare din Rusia“, afirmă expertul Oazu Nantoi. În opinia lui, oamenii simpli şi lumea de afaceri din zonă sunt ostaticii acestui regim. „Se ştie că o parte din firmele din regiune îşi exportă produsele pe piaţa UE şi ar dori să fie semnat Acordul de Liber Schimb, ca să aibă acces mai larg. Pe de altă parte, autorităţile de la Tiraspol au refuzat să participe la negocierile duse de Moldova cu UE şi acum agenţii economici din regiune se tem că din 2015 nu vor mai putea livra mărfuri în UE“, a menţionat Oazu Nantoi.

MARILE ÎNTREPRINDERI, PUSE PE LINIE MOARTĂ

De la începutul acestui an, două dintre cele mai importante întreprinderi din regiune - Fabrica de Ciment şi Uzina Metalurgică din Râbniţa - şi-au suspendat activitatea. Motivul invocat este decizia autorităţilor de a majora de câteva ori tarifele la gaz.