Codul Educaţiei, un nou examen pentru clasa politică de la Chişinău

0
0
Dacă proiectul va fi adoptat, învăţământul va fi obligatoriu până la 18 ani. FOTO Adevărul
Dacă proiectul va fi adoptat, învăţământul va fi obligatoriu până la 18 ani. FOTO Adevărul

O şcoală prietenoasă şi tolerantă, o educaţie de calitate la toate nivelurile de studii şi ridicarea satutului limbii române în învăţământ. Sunt câteva dintre prevederile proiectului Codului Educaţiei, ce se află în dezbateri publice, în Parlament. Documentul conţine şi articole disputate de dascăli sau propuneri ce ar putea duce la eşuarea adoptării şi acestei versiuni a codului.

Potrivit proiectului, „procesul de învăţământ se desfăşoară în limba română sau, în limita posibilităţilor sistemului educaţional, în limbile minorităţilor naţionale sau în una dintre limbile de circulaţie internaţională“. Totodată, statul garantează dreptul constituţional al părinţilor şi elevilor de a alege limba de instruire, dar studierea limbii române este obligatorie în toate instituţiile, iar autorităţile vor asigura condiţii necesare pentru studierea limbii de stat, inclusiv prin creşterea ponderii disciplinelor studiate în limba română, se mai arată în document.

În altă ordine de idei, statul va asigura condiţii de dezvoltare a competenţelor de comunicare în limbile engleză, franceză şi rusă în toate instituţiile publice de învăţământ general.

CONCURSURI PENTRU POSTURILE DE LA CATEDRĂ

Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, propune, prin acest cod, ca din 2018 învăţământul să fie obligatoriu până la 18 ani, „până la învăţământul liceal sau profesional tehnic“. O altă noutate e anularea notelor la ciclul primar şi introducerea chiar de la anul a descriptorilor.

Pentru sporirea calităţii învăţământului, şefii de la Educaţie propun ocuparea posturilor didactice vacante prin concurs, iar profesorii vor fi evaluaţi o dată la cinci ani de către Inspectoratul Şcolar Naţional, o structură ce va fi creată. În plus, ei vor fi evaluaţi anual de către managerii instituţiilor unde lucrează. La concurs vor fi scoase şi posturile de directori şi cele de directori adjuncţi, iar contractul acestora va expira după cinci ani, funcţia devenind vacantă.

În câţiva ani, ar urma să predea la grădiniţă şi gimnaziu specialişti care au cel puţin o licenţă şi un modul psihopedagogic; în liceu - cei care au cel puţin master, plus un modul psihopedagogic; iar la universitate profesorii vor trebui să aibă cel puţin master.

FĂRĂ DIRECTORI PE VIAŢĂ

„O problemă pentru sistemul nostru este calitatea cadrelor didactice şi a managerilor şcolari, reflectată prin rata mare a cadrelor didactice cu vârsta pensionară şi aproape de pensionară. 30% din directori şi managerii şcolari sunt numiţi în funcţie pe un termen nedeterminat“, susţine, în argumentare, ministrul Educaţiei, Maia Sandu.

Ca soluţie, oficialul propune ca, la data intrării în vigoare a codului, contractele individuale de muncă ale directorilor care nu au fost numiţi prin concurs să înceteze de drept, organizându-se în cel mult şase luni concursuri.

Potrivit ministrului Educaţiei, exinderea învăţământului obligatoriu va costa în jur de 400 de milioane de lei anual, iar în perioada de „înnoire“ a corpului didactic în şcoala generală, măsurile de susţinere a tinerilor specialişti, vor necesita circa 61 milioane de lei anual. „Ieşirea pe piaţa muncii a tinerilor care nu deţin nicicio meserie costă statul mult mai mult, inclusiv din plăţile făcute în programele de şomaj şi ajutoare sociale“, argumentează ministrul Maia Sandu.

LIMITAREA MANDATELOR DIRECTORILOR, SUBIECT POLITIC

Comentatorul politic Cornel Ciurea crede că articolele despre limba română nu vor trece, deoarece cei din Partidul Democrat s-ar opune. Expertul IDIS „Viitorul“ mai susţine că Ministerul Educaţiei încearcă să promoveze învăţământul secundar tehnic forţând nota, adică apelând la obligativitatea învăţământului până la 18 ani. „Continuarea studiilor trebuie să fie la libera alegere, nu o obligaţie“, precizează el.

Un alt aspect ce ar putea isca discuţii politice, iar adoptarea Codului Educaţiei să eşueze este limitarea mandatelor directorilor. „Directorii de şcoli reprezintă o forţă în regiuni, iar partidele din coaliţie trebuie să ia în calcul părerile lor, dacă vor să nu pierdă electoral. Au dreptate cei de la Ministerul Educaţiei, cifra directorilor numiţi pe un termen nelimitat este foarte mare, dar nu e un subiect principial, care ar putea duce la naufragierea Codului Educaţiei“, mai spune Cornel Ciurea. Totodată, expertul IDIS „Viitorul“ consideră prea constrângătoare prevederea cu master obligatoriu pentru cei care vor preda la liceu, „practic, îi alungăm pe profesorii cu experienţă, care s-au format în perioada sovietică“.

„O GURĂ DE AER“ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL

Alte subiecte sensibile sunt banii pentru cercetare împărţiţi între Academia de Ştiinţe şi universităţi, precum şi înfiinţarea şcolilor doctorale şi a unor consilii în cadrul universităţilor, pe care rectorii le consideră inutile, care ar duce la creşterea birocraţiei. „Consiliile îi vor face mai responsabili pe rectori, iar şcoala doctorală este un model european, care am văzut că funcţionează bine în România“, adaugă Cornel Ciurea.

Fostul ministru al Educaţiei Leonid Bujor, astăzi consilierul premierului pentru educaţie, ştiinţă, cultură şi sport, este optimist şi spune că această versiune a codului va fi votată. „Limba română figurează şi în Legea învăţământului din 1995, figura şi în proiectul din 2010. Prin această versiune a codului, este ridicat statutul limbii române şi aşa este corect. Nu cred că sunt forţe democratice astăzi care se opun denumirii limbii. Nu ştiu care deputat ar îndrăzni să-i spună unui copil de clasa a III-a că limba lui Eminescu şi Alecsandri e «moldoveneasca», nu româna“.

Cât despre învăţământul obligatoriu până la 18 ani, Leonid Bujor spune că această măsură este pentru a-i ajuta pe tineri să capete o meserie şi  „ar da o gură de aer“ învăţământului profesional.

Probleme de acces la studii de calitate, dar şi ineficienţa sistemului de asigurare a calităţii în învăţământ sunt aspectele simtomatice. Maia Sandu, ministrul Educaţiei

Universitarii, nemulţumiţi de proiect

În ceea ce priveşte învăţământul superior, Ministerul Educaţiei propune ca universităţile să primească calificativele A, B, C, în funcţie de programele de studii oferite.

„În funcţie de categoria intituţiei se stabileşte numărul de locuri cu finanţare de la buget şi Guvernul va aloca fonduri pentru activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare“, se arată în document. În alt caz, autorii proiectului susţin că finanţarea de la buget a proiectelor de cercetare se efectuează exclusiv pe bază de concurs, organizat de autoritatea naţională pentru cercetare.

Pentru a organiza studii de doctorat, însă, vor trebui să înfiinţeze şcoli doctorale în cadrul universităţilor, iar programul se finanţează prin mecanisme distincte, banii alocaţi doctoratului neputând fi folosite în alte scopuri.

Ca şi în cazul directorilor de şcoli, rectorii şi a decanii nu au voie să ocupe mai mult de două mandate a câte cinci ani. Totodată, instituţiile de învăţământ superior pot desfăşura activităţi antreprenoriale şi de transfer tehnologic, în condiţiile stabilite de Guvern.

ÎNVĂŢĂMÂNT CONTINUU, DOAR PENTRU CEI CU DIPLOMĂ DE BAC

Grigore Belostecinic, preşedintele Consiliului rectorilor şi rectorul Academiei de Studii Economice, susţine că documentul conţine mai multe formule ambigue. „Nu e clar cum vor funcţiona aceste şcoli doctorale. Se creează foarte multe organe de conducere a universităţilor, iar coordonarea deciziilor, avizările, vor face aceste instituţii rigide şi mai puţin funcţionale. Rectorul poate fi eliberat din funcţie de foarte multe structuri, lucru care-l face vulnerabil“, enumeră el câteva dintre nemulţumirile rectorilor, aprobate săptămâna trecută de Consiliul rectorilor.

Grigore Belostecinic mai afirmă că nu este corect ca o universitate cu acreditate în una dintre ţările europene să poată să deschidă filială la noi doar în baza acelui act. „Nu suntem convinşi că vor veni universităţile de prestigiu, ci unele cu anumite interese“, susţine el. De asemenea, rectorul ASEM mai spune că nu înţelege sensul termenului „învăţământului continuu“ din document, de vreme ce doar deţinătorii diplomei de Bacalaureat o pot face, fiind excluşi automat cei care nu o au.

GROSUL BANILOR PENTRU CERCETARE MERGE LA AŞM

La fel Grigore Belostecinic enumeră confuziile din proiect şi revine la ideea lui mai veche că avem nevoie de o agenţie care să evalueze învăţământul superior, structură care există în majoritatea statelor europene. „Chiar dacă am discutat anterior ca universităţile să primească bani pentru cercetare, aşa cum primeşte AŞM, în cod e prevăzut doar bani pentru proiecte în bază de concurs. Suntem în condiţii diferite. Cercetarea din universităţi a fost subfinanţată mulţi ani la rând“, explică preşedintele Consiliului rectorilor.

Potrivit lui Grigore Belostecinic, în ultimii zece ani au fost dezbătute patru proiecte ale Codului Educaţiei, ultimul în 2010.

Banii şi atenţiile, interzise

Documentul prevede drepturi şi obligaţii pentru dascălii din şcoli. Astfel, dacă proiectul va fi votat, profesorii vor avea dreptul, bunăoară, la compensaţii băneşti anuale pentru procurarea de suporturi didactice, tehnică de calcul, produse software pentru utilizarea activităţii de instruire online, pentru dezvoltarea profesională. De cealaltă parte, cadrele didactice nu trebuie să admită tratamente şi pedepse degradante, discriminarea sub orice formă şi aplicarea violenţei fizice sau psihice; să intervină pentru a stopa cazurile de abuz; să nu facă şi să nu admită propaganda şovină, naţionalistă, politică, religioasă, militaristă în procesul educaţional; să nu implice elevii şi studenţii în acţiuni politice (mitinguri, demonstraţii, pichetări); le este interzisă primirea de bani sau de alte foloase sub orice formă din partea elevilor, studenţilor, părinţilor, precum şi din partea asociaţiilor obşteşti ale părinţilor.

Republica Moldova


Ultimele știri
Cele mai citite