Alexandru Tănase: Neutralitatea din Constituţia Moldovei este pentru situaţii de pace

Alexandru Tănase

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, spune că prevederea din Constituţie, potrivit căreia Republica Moldova este un stat neutru poate fi aplicată doar în situaţii de pace, când nu există riscuri la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, notează IPN.

Fostul preşedinte al CCM spune că Guvernul Republicii Moldova poate decide asupra unor acţiuni cu tentă militară, dacă ţara este în pericol. În acelaşi timp, reprezentanţii guvernării spun că cetăţenii vor fi cei care vor decide care este vectorul politic pe care vor să-l urmeze şi dacă-şi doresc sau nu aderarea la un bloc militar.

Fostul preşedintele al Curţii Constituţionale spune că Republica Moldova este un stat neutru doar atunci când nu există atentate la adresa existenţei ei ca ţară. Potrivit lui Alexandru Tănase, articolul din Legea Supremă privind neutralitatea ţării devine nul, dacă Republica Moldova este atacată militar sau dacă asupra ei planează astfel de riscuri.

„Clauza din Constituţia Republicii Moldova privind neutralitatea nu este o valoare constituţională, ci este o chestiune de conjunctură, circumstanţială, care operează în perioade de linişte şi pace. Dar în cazul în care Republica Moldova s-ar confrunta cu o agresiune militară din exterior sau oricare alt pericol care ar pune în discuţie însăşi existenţa statului Republica Moldova, această clauză nu mai operează. Există o hotărâre a Curţii Constituţionale din 2017 potrivit căreia în caz de ameninţare a valorilor constituţionale, această clauză privind neutralitatea permanentă nu mai operează. Iar Guvernul nu doar că are dreptul, dar şi obligaţia să întreprindă toate măsurile, să încheie orice alianţe politice, militare sau de altă natură pentru a salva existenţa statului”, a spus Alexandru Tănase în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Reprezentanţii partidului de guvernare spun că una dintre valorile supreme ale democraţiilor este dreptul suveran al poporului de a-şi decide singur soarta. Potrivit deputaţilor PAS, cetăţenii vor fi cei care vor decide dacă-şi doresc integrarea în UE şi aderarea la NATO.

„Suveranitatea înseamnă dreptul naţiunii, poporului să-şi decidă singur soarta. În 2014, Maidanul a venit după ce Ucraina a arătat foarte clar că alege să fie parte a proiectului european. Acum este dreptul suveran al Ucrainei să decidă dacă vrea în NATO sau nu. Dar prezenţa NATO la graniţele Rusiei este văzută de ea ca o ameninţare directă. Şi în cazul Ucrainei, şi în cel al Republicii Moldova decizia trebuie să aparţină nemijlocit poporului suveran, care va decide de ce parte să fim. În Ucraina vedem modelul transnistrean, prezenţa unui spaţiu care să împiedice parcursul Ucrainei spre UE şi NATO”, a spus deputatul PAS, Virgiliu Pîslariuc.

În contextul situaţiei îngrijorătoare din regiune, comentatorii politici spun că miza Rusiei este de a subjuga economic Ucraina şi pe celelalte republici ex-sovietice pentru a le menţine în sfera de influenţă rusă.

„După colapsul Uniunii Sovietice, s-a făcut tot posibilul ca popoarele care au căpătat independenţa şi libertatea să nu fie nici libere şi nici independente. În Transnistria s-a experimentat un model de conservare a Uniunii Sovietice. Rusia îşi doreşte conservarea unor enclave care să garanteze un cap de pod pentru regiuni întregi. Sancţiunile Occidentului sunt importante, dar nu decisive pentru a schimba această doctrină a Rusiei de refacere a imperiului. Sunt folosite elementele războiului hibrid, propaganda care menţine populaţia în trecut, conectată la un sistem total depăşit care nu mai are nimic în comun cu lumea civilizată”, a spus Alecu Reniţă, deputat în primul Parlament.

Preşedintele Maia Sandu a anunţat că Republica Moldova condamnă recunoaşterea de către Federaţia Rusă a aşa-zisei independenţe a republicilor separatiste din estul Ucrainei, Doneşk şi Lugansk. Maia Sandu a anunţat că Republica Moldova susţine ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi face apel către actorii internaţionali la soluţionarea crizei ruso-ucrainene prin metode paşnice.