Polonia – o ţară care nu s-a împăcat cu trecutul

Naţionalismul exacerbat al fraţilor Kaczynski şi antipatia faţă de Germania continuă să creeze probleme în Uniunea Europeană şi să agite spiritele în interiorul ţării Polonia

Naţionalismul exacerbat al fraţilor Kaczynski şi antipatia faţă de Germania continuă să creeze probleme în Uniunea Europeană şi să agite spiritele în interiorul ţării

Polonia fraţilor Kaczynski nu se dezminte. După ce ultimul summit european a ajuns, cu chiu, cu vai, la un compromis în privinţa sistemului de vot, contestat de Varşovia, polonezii au anunţat că vor continua să facă presiuni asupra Bruxelles-ului. Concesiile din sistemul de vot obţinute la Consiliul European trebuie să figureze de pe acum în noul tratat, susţine Polonia, deoarece acestea n-au făcut decât obiectul unui acord verbal al liderilor europeni. Iar acest acord nu este îndeajuns de convingător pentru veşnic nemulţumitul tandem Kaczynski.

Insistenţa Poloniei ar putea reînvia ostilitatea între această ţară şi partenerii săi europeni, care exclud orice renegociere pe fond a problemei, după eforturile desfăşurate pentru a îndepărta ameninţarea vetoului Varşoviei. Acordul verbal al liderilor europeni, la care se referă Polonia, prevede ca ţările să poată amâna cu doi ani deciziile UE, chiar dacă nu reuşesc să întrunească minoritatea de blocaj (un număr mic de state - în prezent cinci - pot stopa o decizie votată cu majoritate calificată). Responsabilii europeni afirmă însă că acordul încheiat la Bruxelles prevede doar o amânare de maximum patru luni.

"Am negociat timp de doi ani şi nu a fost nimic pus pe hârtie. (…) Nimeni nu a semnat nimic", a declarat cu regret premierul polonez. Şi a promis: "Polonia va milita pentru a-l obţine". Iniţial, polonezii s-au opus noului sistem de vot menit să faciliteze luarea deciziilor în UE, din cauză că le-ar fi redus ponderea în raport cu alte ţări membre, în primul rând cu Germania. În final, au cedat cu condiţia ca noul sistem să nu intre în vigoare mai devreme de 2017 şi cu posibilitatea ca statele să amâne deciziile cu care nu sunt de acord fără a fi nevoite să reunească o minoritate de blocaj. Responsabilii europeni refuză însă orice reluare a discuţiilor pe această temă şi au transmis, săptămâna trecută, Varşoviei că acordul asupra sistemului de vot rămâne bătut în cuie.

Istoria unei reconcilieri ratate

După ultimul summit european, relaţiile între Berlin şi Varşovia s-au răcit mai mult ca niciodată în ultimele decenii.

De curând, premierul Jaroslaw Kaczynski a comparat Germania cancelarului Angela Merkel cu aceea de pe vremea ascensiunii lui Hitler, din anii '30. Şeful diplomaţiei de la Varşovia nu s-a lăsat mai prejos şi a acuzat presa germană că s-ar afla la originea "unui atac masiv la adresa Poloniei".

Analiştii explică

"Fraţii Kaczynski se folosesc de resentimentele polonezilor la adresa Germaniei în scopuri politice interne", este de părere politologul Beata Ociepka, specialistă în relaţiile dintre cele două ţări. Această poziţie e menită să sudeze noile elite conservatoare, naţionaliste şi ultracatolice aflate la putere în Polonia. Dar nu are nicio legătură cu relaţiile sociale foarte bune, cu schimburile, bursele sau programele educaţionale foarte intense între cele două ţări. "Politica antigermană a fraţilor Kaczynski vine net în contradicţie cu raporturile între cele două societăţi", este de părere şi politologul Piotr Buras, expert şi el pe relaţia cu pricina.

Un proces anevoios, început în 1966

Bisericii i se datorează primii paşi pe calea complicatei reconcilieri germano-poloneze. Totul a început, în 1966, cu o scrisoare a episcopilor polonezi, adresată "colegilor" întru cele sfinte din Germania. Mesajul era: "Iertăm şi cerem iertare". Noua atitudine contrasta puternic cu antigermanismul afişat de liderii comunişti ai epocii. A venit însă gestul lui Willy Brandt, care, în vizită la Varşovia, a îngenuncheat în faţa monumentului dedicat eroului din ghetou.

Apoi, sprijinul acordat de Germania mişcării Solidarnosc, precum şi contribuţia poloneză la căderea Zidului Berlinului au dus la apropierea dintre cele două societăţi. Suspiciunea şi-a făcut din nou rapid loc între cele două ţări, odată cu apariţia organizaţiei Preussische Treuhand.

Preussische Treuhand tulbură apele

Micuţă, dar extrem de virulentă, organizaţia, fondată de nemţii expulzaţi din Polonia la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a iniţiat un proiect care a iritat Varşovia.

Este vorba de crearea unui centru de documentare, la Berlin, care să povestească lumii despre destinul lor de pribegi. Dacă ipostaza de victime a germanilor i-a iritat pe polonezi, revendicările proprietăţilor înaintate de organizaţie în numele celor expulzaţi au scandalizat de-a dreptul Varşovia. Fraţii Kaczynski au profitat de această situaţie, arătând că niciunul dintre guvernele precedente nu a fost în stare să protejeze cum se cuvine interesele polonezilor.

Joaca cu focul

Ajunşi la putere în urmă cu doi ani, fraţii Kaczynski au contestat tot ce s-a realizat în Polonia după 1989, începând cu unul dintre cele mai importante demersuri internaţionale - reconcilierea cu Germania. Devenită avocatul integrării Poloniei în UE, Germania a fost acuzată de paternalism. "Kaczynski se joacă cu focul, este de părere politologul Piotr Buras. Iar cel mai periculos lucru este recursul la retorica istorică în politica externă", subliniază sursa citată.

Ultimul exemplu - argumentul folosit de premierul Kaczynski în polemica asupra sistemului de vot european: "Dacă n-ar fi existat războiul dintre 1939 şi 1945, Polonia ar fi avut astăzi 66 milioane de locuitori.

Gesturi de bunăvoinţă ale Berlinului

Surprinsă de agresivitatea regimului Kaczynski, Germania şi-a multiplicat eforturile de apropiere, în încercarea de a şterge amintirea împărţirii Poloniei, în secolul al XVIII-lea, sau ororile nazismului. Recent, Angela Merkel a oferit Varşoviei 100 milioane de euro din porţia de bani europeni ai Germaniei. L-a vizitat pe Lech Kaczynski acasă, i-a propus acces la sistemul occidental de conducte pentru a-l scoate de sub presiunea Kremlinului şi i-a luat apărarea în scandalul ruso-polonez al cărnii.

Singura ţară ex-comunistă care nu a rezolvat problema restituirilor către evrei

Polonia este singura ţară postcomunistă care nu a rezolvat încă problema restituirii bunurilor pierdute în timpul războiului. Iar regimul Kaczynski este cel mai puţin dornic să o facă, cu aliaţi de tipul prelatului ultranaţionalist Tadeusz Rydzyk. Recent, acesta l-a acuzat pe preşedintele polonez de favorizare a evreilor.
O asociaţie a foştilor proprietari estimează că valoarea totală a bunurilor nerestituite se ridică la 65-70 miliarde de zloţi (17-17,8 miliarde de euro).

Revendicările evreilor se ridică la circa 17% din această sumă. Tadeusz Rydzyk, un personaj cunoscut pentru poziţia sa ultraconservatoare, conduce în prezent postul de radio Maryja, care şi-a creat faima prin difuzarea unor opinii antieuropene şi antisemite. Nu o dată acestea au suscitat controverse în Polonia şi reacţii dure pe plan internaţional. La alegerile legislative şi prezidenţiale din 2005, Radio Maryja a susţinut în mod deschis partidul conservator Dreptate şi Justiţie (PiS) al fraţilor Kaczynski.

"Războaiele" Varşoviei cu Bruxelles-ul

Uniunea Europeană se aştepta ca euroscepticii Kaczynski să fie "copii-problemă" ai blocului european, dar după ultimele "isprăvi" din timpul Consiliului European de vară, preşedintele şi premierul Poloniei se bucură acum de şi mai puţină simpatie din partea partenerilor UE.

Polonia, cel mai mare stat ce a aderat la UE în cel de-al cincilea val al extinderii, are un comportament total imprevizibil care îi contrariază pe birocraţii de la Bruxelles. Euroscepticismul a devenit ideologie de stat. Această poziţie de "Gică contra" nu este accidentală. Varşovia a mai iritat "vechii membri" când a blocat încheierea unui nou acord de asociere UE-Rusia. Executivul European a avut de furcă şi în privinţa reformei taxei pe valoarea adăugată. Atunci, reprezentanţii polonezi au avut tot o poziţie unilaterală. Un alt subiect de dispută este trecerea la euro. Preşedintele Lech Kaczynski a anunţat că va organiza un referendum pe această temă. O altă gafă a liderilor conservatori care conduc acum Polonia a fost declaraţia şefului statului că ar dori reintroducerea pedepsei cu moartea în cazuri de omor deosebit de grav. CE s-a văzut nevoită să le reamintească oficialilor polonezi că principiile Uniunii Europene sunt incompatibile cu pedeapsa cu moartea. Motiv de îngrijorare pentru Europa este şi antisemitismul unora dintre aliaţii ultraconservatori ai Partidului Lege şi Justiţie condus de fraţii Kaczynski. Analiştii pun acest mod de comportament al Varşoviei în cadrul Uniunii pe seama divizării politico-culturale a societăţii poloneze. Pe de-o parte, o Polonie liberală, urbană, cosmopolită, şi, pe de altă parte, o Polonie tradiţionalistă, conservatoare, rurală, temătoare la orice schimbări şi bănuitoare la orice schimbare ce vine din afară.

Marele "succes": scindarea societăţii poloneze

Maniera în care înţeleg să conducă şi să se comporte fraţii Kaczynski nu este bine văzută nici în ţară. Partidul Lege şi Justiţie a ajuns la putere cu două promisiuni. Că îi va elimina din administraţie pe foştii comunişti şi că va reforma instituţiile. Liderii opoziţiei susţin că PIS s-a concentrat doar pe epurări şi nu a dat atenţie reformării statului. "Singura ideologie este lupta cu dragonul comunismului", declară Jan Rokita, unul dintre liderii opoziţiei. "După ce i-au concediat pe clienţii vechii puteri din posturile-cheie ale administraţiei şi din companiile de stat, în loc să liberalizeze şi să depolitizeze, fraţii Kaczynski şi-au instalat propriii clienţi. Privatizarea este practic stopată, ba chiar au încercat renaţionalizări. Cât priveşte politica externă, farsa se combină cu tragedia. Aproape toţi consilierii cu experienţă pe aceste domenii sunt suspectaţi. Mulţi au fost demişi sau şi-au dat demisia", scria "The Economist". Picătura care a umplut paharul intern a fost umilitoarea lege a lustraţiei care predevea ca fiecare cetăţean să declare dacă a colaborat cu fostele servicii secrete comuniste. Dacă refuzai sau întârziai să depui acest document, îţi pierdeai slujba.

Împotriva ei s-au ridicat personalităţi de seamă ale Poloniei, inclusiv liderul istoric al Sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa. În cele din urmă, aceasta a fost blocată de Curtea Constituţională, dar gemenii se gândesc să o reintroducă într-o altă formă.

Aliaţii au început să părăsească barca puterii

Coaliţia care susţine guvernul condus de Jaroslav Kaczynski, formată din politicieni populişti şi catolici radicali, a depăşit mai multe crize.

Dar la începutul acestei săptămâni a primit o lovitură de graţie. Unul dintre membrii de frunte ai formaţiunii "Autoapărare", controversatul Andrzej Lepper, a fost demis din funcţia de vicepremier şi ministru al agriculturii în urma unei anchete a Biroului Naţional Anticorupţie.

Guvernul nu a dat prea multe amănunte asupra cazului, specificând doar că e vorba de mită de ordinul milioanelor de zloţi. Furios, Lepper a ameninţat că partidul său va retrage sprijinul guvernului, dar s-a răzgândit când a văzut că sondajele arată că "Autoapărarea" ar putea să nu mai intre în parlament în caz de anticipate.

Liderii micilor formaţiuni ce formează coaliţia la putere în Polonia susţin că în lupta împotriva corupţiei Partidul Lege şi Justiţie loveşte numai în rândurile aliaţilor săi. Pentru moment, criza politică a fost depăşită, dar în toamnă ea va reveni.