Guido Westerwelle, ministrul german de Externe: „Să folosim banii europeni pentru creştere economică!“

0
0

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, explică, în exclusivitate pentru „Adevărul“, ce ar trebui să conţină pactul european de creştere economică.

Europa este bântuită din nou de năluca revenirii crizei datoriilor. Evoluţiile ultimelor zile nu aduc nimic nou: chiar dacă putem remarca primele succese, nu am ieşit definitiv din criză. Soluţionarea acesteia nu este o chestiune de luni, ci de ani - şi nu există nicio scurtătură.

Marile datorii publice, acumulate în decursul mai multor ani, şi lipsa de competitivitate a ţărilor aflate în criză constituie adevăratele cauze ale crizei economice şi financiare. Continuarea consecventă şi sustenabilă a consolidării bugetelor este o condiţie sine qua non pentru însănătoşire. De aceea, pactul fiscal nu trebuie renegociat acum.

Consolidarea bugetului este însă doar unul dintre pilonii pe care se sprijină economiile puternice, celălalt fiind politica de creştere. Esenţial este însă că o nouă creştere intră mai întâi în responsabilitatea statelor membre. Reformele structurale la nivel naţional trebuie să restabilească competitivitatea de care avem nevoie pentru o nouă creştere. În acest sens, sistemele de garanţii sociale vor trebui să reziste în timp, pieţele de muncă să se deschidă mai mult, în special pentru tineri, munca la negru va trebui eradicată, iar educaţia, ştiinţa şi cercetarea - prioritizate.

Desigur, este nevoie de răbdare pentru a permite reformelor să producă efecte. Succesul lor este însă cu atât mai răsunător. Ştim acest lucru în urma experienţei cu Polonia, cu statele baltice şi, nu în ultimul rând, cu Germania.

Dar şi pe plan european trebuie să ne axăm şi mai mult pe creştere. De aceea dorim să completăm pactul fiscal cu un pact de creştere pentru o mai mare competitivitate. Un pact european de creştere ar trebui să conţină următoarele şase puncte:

1. Orientarea consecventă a bugetului UE spre creştere. Cine intenţionează să provoace, din nou, focuri de paie conjuncturale prin programe de cheltuieli finanţate prin îndatorare nu a învăţat nimic din experienţele dramatice ale crizei. UE nu trebuie să cheltuiască mai mult, însă trebuie să-şi folosească mijloacele financiare mai bine decât a făcut-o până acum.

Fonduri pentru proiecte viitoare există. UE dezbate în aceste luni cadrul financiar al bugetelor UE pentru anii 2014-2020. Planificările prevăd un volum de un miliard de euro. Ar trebui să ne concentrăm pentru a orienta în mod consecvent această sumă imensă spre creştere şi ocuparea forţei de muncă, inovare şi competitivitate. În paralel, modul de utilizare a fondurilor ar trebui controlat mai bine decât până acum şi corelat cu criterii măsurabile. Pentru fiecare euro cheltuit din bugetul UE va trebui să se facă dovada că banii au fost utilizaţi eficient.

2. Accesul la fonduri UE neutilizate. Din Fondul structural şi de coeziune al actualului buget sunt încă disponibile aproximativ 80 de miliarde de euro nealocate încă niciunui proiect concret. Este momentul ca Executivul UE, împreună cu statele  membre, să investească aceste fonduri rapid şi eficient într-o nouă creştere bazată pe o competitivitate sporită.

3. Accesul îmbunătăţit la capital investiţional. În unele ţări constatăm faptul că guvernele se îndreaptă pe calea cea bună, în timp ce, pe de altă parte, sectorul bancar, sub povara împrumuturilor neperformante,  nu reuşeşte să-şi îndeplinească pe deplin rolul economic cuvenit. Prin urmare, companiile nu sunt în măsură să demareze investiţii adecvate, care să stimuleze creşterea economică. Banca Europeană de Investiţii reprezintă pentru noi un instrument pe care îl putem şi trebuie să-l folosim mai intens şi mai ţintit, pentru a înlesni tocmai întreprinderilor mici şi mijlocii accesul la credite pentru investiţii.

4. Promovarea proiectelor de infrastructură. „Sistemul sangvin" al sectorului bancar, obstrucţionat pe alocuri, constituie o problemă şi pentru proiecte europene de infrastructură de anvergură. Străzile şi căile noastre ferate, reţelele noastre energetice şi de telecomunicaţii reprezintă unele dintre atuurile majore ale economiei europene, acestea fiind o bază importantă a nivelului nostru de trai care poate fi asigurat într-o Europă care va continua să crească. În scopul unei dezvoltări transfrontaliere a infrastructurii europene trebuie să mobilizăm capital privat şi să identificăm căi inovatoare pentru parteneriate publice-private.

5. Înfăptuirea pieţei unice. Punerea în practică a aşa-ziselor patru libertăţi a eliberat încă din anii '80 şi '90 energii enorme generatoare de creştere economică. Astăzi, extinderea pieţei unice asupra unor domenii noi oferă, din nou, mari şanse. Acest lucru este valabil pentru economia digitalizată şi pentru e-economy, la fel ca şi pentru sectorul energetic şi vizează întărirea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii prin reducerea birocraţiei şi printr-un acces îmbunătăţit la capitalul de risc. Pentru mai multă creştere va trebui să sporim şi mobilitatea transfrontalieră în Europa.

6. Sprijinirea liberului schimb. Trei sferturi din economia mondială se află în afara UE. Peste 80 la sută din creşterea economică mondială provine din afara UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi asume ducerea la bun sfârşit a negocierilor din cadrul rundei de la Doha şi să încheie, pe de altă parte, şi alte acorduri de liber schimb cu noile şi vechile centre de putere din lume.Toate aceste aspecte demonstrează că putem genera creştere economică fără să generăm datorii noi.

În cadrul Consiliului european din iunie trebuie să convenim deja asupra unui nou pact de creştere. Să fim sinceri: mai avem de străbătut drum lung până când vom ieşi din criză. Dar printr-o abordare consecventă a consolidării şi a reformelor şi prin utilizarea creativă a posibilităţilor noastre de a genera impulsuri de creştere fie şi pe termen scurt, la finalul crizei, întreaga Europă va fi mai puternică şi mai sănătoasă din punct de vedere economic.

"Este nevoie de răbdare pentru a permite reformelor să producă efecte.''
Guido Westerwelle ministrul german de Externe

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite