Crima organizata din Balcani se intinde păna în inima Europei

Crima organizata din Balcani se intinde păna în inima Europei

Dupa mai bine de zece ani de conflicte, crimele conventionale nu mai reprezinta o problema majora în regiunea Balcani. Un ultim raport al ONU privind crima organizata indica însa faptul ca zona

Dupa mai bine de zece ani de conflicte, crimele conventionale nu mai reprezinta o problema majora în regiunea Balcani. Un ultim raport al ONU privind crima organizata indica însa faptul ca zona este lidera mondiala la o coruptie devenita parte a economiilor si societatilor locale.

"Crima conventionala" - crima, jaful, atacul, violenta asupra femeilor si copiilor etc. - nu reprezinta problema reala a Balcanilor.

Concluzia ultimului raport emis de Oficiul ONU pentru lupta împotriva drogurilor si crimei, în martie 2008, a fost prezentata ca un succes remarcabil, pentru o zona care a traversat, concomitent, procese profund perturbatoare: tranzitii de la comunism la democratie si economia de piata, conflicte armate de diverse calibre, masacre, insecuritate.

Trendul ar fi unul de "normalizare", pentru tarile analizate în raport: Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Moldova, Muntenegru, România si Serbia.

A doua natura sociala

În spatele acestei tendinte catre securitate, prosperitate si stabilitate, se afla însa o a doua concluzie a raportului despre Balcani, mai putin roza si mai putin scoasa în evidenta: functionarea eficienta a crimei organizate. Conform sondajelor, Sud-Estul Europei este lider mondial în plata mitelor si în fraudarea consumatorilor.

Faptul ca exista crima organizata, iar crima conventionala este mentinuta la rate scazute, spune ceva: faptul ca "jucatorii" si-au împartit deja pietele, iar competitia este redusa; traseele "de lucru", inclusiv cele care implica autoritatile sunt mai clare si, pe cât posibil, mai sigure; cei care gestioneaza banii crimei organizate în Balcani sunt putini, dar bine conectati; sistemul crimei organizate a evoluat si a reusit sa patrunda în fibra intima a societatilor din care face parte. S-a adaptat mediului în curs de stabilizare. Un succes sau o problema de sistem?

Mafii nationale fara frontiere

Problema reala ramâne crima organizata, în special grupurile din Sud-Estul Europei care opereaza pe teritoriu strain, în vestul ei. Crima organizata acopera forme sistematice si sofisticate de întreprinderi ilegale profitabile, în special traficul transfrontalier de diverse tipuri.

Crima organizata de grupurile criminale "indigene" priveste taxele de protectie, fraude, deturnarea fondurilor de stat, "controlul" pietelor locale intermediare, inclusiv "cooperarea" prin operatii extinse în tari diferite de cele gazda.

Miscarile tectonice socio-politice de la finele anilor '90 au creat o bresa prin care a patruns o "elita" feroce. Comunismul a promovat doua grupuri ale caror interese vor converge în timp: serviciile de securitate si gestionarii "pietei negre". Privatizarea bunurilor statului a reprezentat punctul de insertie. Pierderea controlului de catre serviciile de securitate ale fostelor state comuniste a avut si "beneficii": legaturile cu lumea interlopa au putut fi fructificate diferit, o parte din agenti fiind absorbiti în "underground".

Economia oficiala a unor tari cu regimuri comuniste dure - în frunte se aflau Albania si România - era suplimentata prin contrabanda.

Efectele au fost multiple. S-au creat canalele necesare, inclusiv în vami, a aparut o clasa de profitori "necesari" oamenilor obisnuiti. Perioada de dupa caderea comunismului a oferit posibilitatea reorientarii banilor negri în buzunare personale pentru cei care stiau sa utilizeze sistemul. Fostul ministru de interne bulgar Bogomil Bonev avea sa constate: "Unul dintre motivele pentru care gruparile criminale de la noi sunt atât de bine organizate, este ca le-a organizat statul însusi".

Triunghiul criminalitatii

Trei sunt zonele prin care insecuritatea Balcanilor poate submina, în special, siguranta Uniunii Europene: traficul de droguri, traficul de fiinte umane, coruptia combinata cu criminalitatea economica.

Traficul de fiinte umane a scazut insa de la 120.000 de victime, estimate în jurul anului 2000, la circa 25.000, în 2006. Este, de asemenea, posibil ca trendurile aparent în scadere sa ascunda cai si metode modificate de operare. Extensia zonei Schengen si a accesului catre Europa de Vest printr-un sistem îmbunatatit de vize, poate accentua traficul si fluxurile de migranti care "hranesc" retelele de straini marginalizati, una dintre resursele de personal ale crimei organizate.

În schimb, coruptia si infractiunile economice sunt în crestere. Conform sondajelor de opinie, Sud-Estul Europei este lider mondial în plata mitelor si în fraudarea consumatorilor.

Limita imprecisa dintre zonele politice, comerciale si lumea crimei mentine perceptia acuta a pericolului. Comisia Europeana si Consiliul Europei erau de acord, în 2006, ca "atât crima organizata, cât si criminalitatea economica din Sud-Estul Europei ameninta democratia, aplicarea legii, drepturile omului, stabilitatea, progresul social si economic în regiune".

Între timp, tarile si organismele implicate au facut eforturi institutionale semnificative, fie în sensul integrarii, fie în cel al politicilor de vecinatate (ceea ce presupune acceptarea normelor UE). Dar tabloul general este înca incert, cu Bosnia-Hertegovina si Kosovo (înca) sub supraveghere internationala.

80 de tone de heroina pe an

Balcanii au "sansa" de a se afla între sursa majora de heroina a lumii, Afganistanul, care furnizeaza 90% din productia de opiu mondiala, si unele dintre cele mai mari piete de desfacere. Regiunea a devenit o curea de transmisie pentru contrabanda si un adevarat boom pentru gruparile albaneze.

Conform estimarilor, circa 80 de tone heroina, canabis si cocaina traverseaza anual Balcanii catre vestul Europei. Pe ruta inversa, circula droguri sintetice si precursori. Pretul de piata al drogurilor valoreaza mai mult decât venitul national al câtorva dintre tarile balcanice.

Drogurile nu sunt folosite de populatia din Balcani, ratele de folosire sunt sub cele ale Europei de Est sau Occidentale; acesta ar putea fi un simptom al eficientei retelelor de trafic, cu un înalt nivel de centralizare si control.

Comunismului i-a urmat coruptia

Criminalitatea economi-ca acopera o paleta larga, de la evaziune la contrafaceri, coruptie si frauda, spalare de bani. De retinut este faptul ca acestea constituie resurse pentru finantarea retelelor teroriste. Coruptia reprezinta un procent cuprins între 13 si 30% din crima economica.

Coruptia este considerata principala problema sociala în Albania si România, a doua în Bosnia-Hertegovina si Croatia, a treia în Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei si a patra în Bulgaria. Ultimele sondaje arata ca a trecut pe primul loc si în Bulgaria. Trei sferturi din repondentii cro-ati si bulgari si 84% din români cred ca nivelul coruptiei a crescut dramatic dupa caderea comunismului.

Conventie inaplicabila

Consiliul Europei si Comisia Europeana sunt de parere ca "nu exista cifre credibile si comparabile asupra nivelului si gradului de extindere a coruptiei". Se pot estima doar mitele minore, platite pentru servicii publice normale. În acest domeniu, Europa de Sud-Est este lidera, cu cea mai mare rata agregata a victimelor din toate regiunile.

Toate tarile balcanice au ratificat Conventia ONU împotriva crimei transnationale. Dar crima organizata poate fi greu de detectat si, mai ales, de probat. Incapacitatea de a face acest lucru este cauzata fie de lipsa metodologiei, fie de coruptie.

În 2004, România avea 9,9 investigatori ai crimei organizate la 100.000 de locuitori, fata de Italia cu 0,4, iar Albania investigase în 2003 mai multi suspecti de crima organizata decât Italia. Ceea ce spune ceva si despre efortul tarilor balcanice, dar si despre statistici; în ciuda progresului, Balcanii sunt supusi unor puternice forte centrifuge prin întâlnirea politicilor de stabilitate si constructie a statelor cu interesele financiare colosale ale crimei organizate.