Consiliu sub semnul crizei

Votul irlandez a dat peste cap agenda summitului, inversând ordinea priorităţilor La o săptămână după respingerea de către Irlanda a Tratatului de la Lisabona, liderii statelor membre

Votul irlandez a dat peste cap agenda summitului, inversând ordinea priorităţilor

La o săptămână după respingerea de către Irlanda a Tratatului de la Lisabona, liderii statelor membre UE s-au reunit la Consiliul de vară, pentru a depăşi un impas care ameninţă viitorul Europei.

Îngrijoraţi de impactul votului irlandez asupra celor opt ţări care nu au ratificat încă Tratatul de la Lisabona, europenii au promis că vor acorda Irlandei patru luni pentru a analiza motivele rezultatului negativ al referendumului de săptămâna trecută.

Cu toate acestea, cei 27 speră că problema va fi depăşită în octombrie, când va avea loc următorul Consiliu European, pentru a evita intrarea UE într-o nouă "pauză de reflecţie".

Pauza luată de Uniune, în 2005, a însemnat sfârşitul Constituţiei europene.
Timp a cerut şi premierul irlandez Brian Cowen, pentru care "este mult prea devreme să se prezinte soluţii posibile" după referendum.

Soluţiile, aşteptate de la Dublin

În acest context, fostul preşedinte francez Valery Giscard d'Estaing, care a prezidat Convenţia privind viitorul Europei, a estimat că irlandezii ar trebui să voteze din nou sau să negocieze "un acord de exceptare" în UE.
Considerând "pripită" stabilirea unui calendar privind aplicarea tratatului simplificat de la 1 ianuarie 2009, Giscard d'Estaing a afirmat că intrarea în vigoare a documentului trebuie amânată după alegerile europene, la 1 iulie 2009.

El a subliniat că ar fi "grotesc" să se renegocieze tratatul a treia oară. "Trebuie să ne întoarcem la irlandezi pentru a le cere un nou vot asupra textului, însoţit de garanţii pe care să le analizăm cu ei cu mai multă grijă.

Dacă ei consideră că nu pot vota din nou, atunci trebuie să ceară un acord de exceptare", a spus fostul şef de stat francez.

Discuţii printre proteste

În afară de soarta tratatului, liderii europeni şi-au propus să dezbată creşterea preţurilor combustibililor şi alimentelor. Chiar înaintea reuniunii, sute de fermieri, şoferi de taxi şi de camioane au demonstrat în faţa sediului Consiliului UE de la Bruxelles. Presiunea pe umerii liderilor Uniunii este cu atât mai mare cu cât o serie de state membre - Franţa, Spania, Italia, Portugalia, Belgia - s-au confruntat cu proteste de amploare ale şoferilor, agricultorilor şi pescarilor.

România vine cu propuneri pentru dosarul migraţiei

Deşi impasul creat de respingerea Tratatului de la Lisabona de către irlandezi domină agenda Consiliului European, România vine la reuniunea de la Bruxelles cu o serie de propuneri privind necesarul de forţă de muncă în spaţiul UE.

"Avem două iniţiative, una deja materializată prin decizii, alta care a fost aprobată în JAI şi sper că va fi aprobată şi în documentul final al acestui Consiliu. Mă refer la parteneriatul pentru mobilitatea forţei de muncă între Republica Moldova şi UE, iar ultima iniţiativă este legată de crearea unei platforme de cooperare în domeniul migraţiei şi dezvoltării în regiunea Mării Negre", a declarat, ieri, preşedintele Traian Băsescu.

Şeful statului a mai afirmat că România va susţine necesitatea găsirii unor soluţii astfel încât Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare înainte de europarlamentarele din iunie 2009. Băsescu a adăugat că, din punctul de vedere al Bucureştiului, neratificarea documentului nu a declanşat o situaţie de criză. "Este o dificultate, dar am convingerea că se vor găsi soluţii ca Tratatul să intre în vigoare cât mai repede", a subliniat preşedintele Băsescu.

Londra şi-a făcut temele

Spre uşurarea europenilor, premierul britanic Gordon Brown a ajuns la Bruxelles cu ratificarea definitivă a Tratatului de la Lisabona, în buzunar. După dezbateri aprinse, marcate de intervenţii turbulente din partea publicului, Camera Lorzilor a adoptat proiectul de lege care aprobă documentul european.

Textul aprobat de parlamentari a primit şi aprobarea regală, o simplă formalitate. Ratificarea Tratatului de către Marea Britanie, ţară reputată pentru euroscepticismul ei, este prima de la respingerea irlandeză din 12 iunie.