Kievul se pregătește pentru un posibil blackout total. Cum va funcționa metroul în lipsa energiei electrice

Metroul din Kiev ar putea deveni un adăpost pentru populație în cazul unei pene totale de curent. Sistemele esențiale ale stațiilor vor fi alimentate de surse de rezervă, însă circulația trenurilor și funcționarea scărilor rulante ar putea fi suspendate temporar în situații critice.

Metroul din Kiev poate deveni adăpost subteran Foto: EPA/EFE

Metroul din capitala Ucrainei va continua să asigure funcționarea stațiilor subterane ca adăposturi în cazul unei întreruperi totale a alimentării cu energie electrică din rețeaua orașului. Potrivit reprezentanților companiei municipale Kiev Metro, sistemele vitale vor fi susținute de surse alternative de alimentare, scrie focus.ua.

În același timp, în cazul unor situații de urgență, circulația trenurilor și funcționarea scărilor rulante ar putea fi oprite temporar.

Informațiile au fost transmise de compania care administrează metroul din Kiev, într-un răspuns citat de publicația RBC-Ucraina.

Cum va funcționa metroul în cazul unei pene de curent

Metroul din Kiev este alimentat din sistemul energetic al capitalei, iar toate substațiile electrice sunt conectate într-o rețea comună de alimentare externă. Această configurație permite redistribuirea energiei și utilizarea unor scheme alternative de alimentare în cazul unor avarii.

Dacă furnizarea energiei electrice va fi limitată, administrația metroului ar putea reduce frecvența trenurilor pe anumite linii sau chiar în întreaga rețea.

„În situații critice, circulația trenurilor și funcționarea scărilor rulante pot fi suspendate temporar. Iluminatul, ventilația, comunicațiile, sistemele de alimentare cu apă, de control și de evacuare a apelor, precum și instalațiile de detectare și alarmare în caz de incendiu vor continua însă să funcționeze în regim normal. Acestea sunt esențiale pentru menținerea condițiilor de siguranță în metrou, inclusiv atunci când stațiile sunt utilizate ca adăposturi”, au precizat reprezentanții companiei.

În cazul unei întreruperi complete a alimentării cu energie electrică din rețeaua orașului, sistemele necesare funcționării stațiilor vor fi susținute de surse de rezervă, în regim de adăpost.

Deocamdată, în pofida situației dificile din sectorul energetic și a suspendării transportului electric de suprafață, metroul din Kiev funcționează în regim normal.

Ce reguli trebuie să respecte persoanele care folosesc stațiile ca adăposturi

Stațiile subterane de metrou au și rol de protecție civilă. În cazul utilizării lor ca adăposturi, prioritatea este asigurarea funcționării neîntrerupte a grupurilor sanitare, a sistemelor de ventilație și a alimentării cu apă.

În timpul alertelor, oamenii pot veni în stațiile de metrou cu obiectele strict necesare și cu provizii de alimente pentru două zile.

Sunt însă interzise substanțele ușor inflamabile și obiectele voluminoase. De asemenea, amplasarea saltelelor sau a corturilor nu trebuie să blocheze căile de evacuare și circulația celorlalte persoane.

Administrația metroului a mai anunțat că, în august 2026, a testat un proiect-pilot în patru stații, care presupunea delimitarea unor zone de pe peroane prin intermediul unor autocolante cu recomandări privind amplasarea persoanelor în timpul utilizării adăposturilor.

„În urma monitorizării, am constatat că, în cele mai multe cazuri, oamenii aleg să se adăpostească în locurile pe care le-au folosit în mod obișnuit sau anterior. În consecință, extinderea proiectului-pilot la alte stații a fost suspendată”, au transmis reprezentanții companiei.

Câți pasageri transportă metroul din Kiev și cât costă o călătorie

În primele zece luni ale anului 2026, metroul din Kiev a transportat, în medie, 626.600 de pasageri pe zi.

Prin comparație, în 2021, înainte de invazia rusă la scară largă, media zilnică era de 874.900 de călători.

Administrația metroului a prezentat și date privind costurile de operare și transport.

Potrivit raportului financiar al companiei pentru primele nouă luni din 2026, costul real al transportării unui pasager a fost de 54,10 grivne.

Reprezentanții instituției au precizat însă că o eventuală majorare a tarifelor de călătorie nu intră în atribuțiile companiei.

Kievul analizează construirea a două poduri plutitoare și reluarea transportului fluvial pentru a conecta cele două maluri ale orașului

Autoritățile ucrainene iau în calcul construirea a două poduri de pontoane și introducerea unor curse cu ambarcațiuni pentru transportul oamenilor între cele două maluri ale Kievului, în cazul în care infrastructura rutieră obișnuită nu va mai putea fi utilizată.

Planul presupune amenajarea unor poduri temporare pentru autovehicule, precum și folosirea transportului pe râul Nipru pentru deplasarea pasagerilor.

Deputatul ucrainean Volodimir Kreidenko, membru al partidului Slujitorul Poporului și vicepreședinte al Comisiei pentru transport și infrastructură din Rada Supremă, a declarat pentru agenția UNIAN că instalarea celor două poduri de pontoane ar putea reprezenta cea mai rapidă soluție alternativă.

Două poduri de pontoane, ca alternativă la cele șase poduri ale capitalei

Potrivit parlamentarului, Ucraina primește din partea partenerilor internaționali mai multe tipuri de poduri de pontoane, oferite ca asistență tehnică.

Autoritățile intenționează să instaleze două astfel de structuri, care ar urma să asigure o parte din traficul dintre cele două maluri ale capitalei.

„În prezent, planul este să construim două poduri de pontoane sau poduri modulare, de diferite categorii. Consider că fiecare ar trebui să aibă cel puțin două benzi de circulație, astfel încât să putem redirecționa o parte din trafic în cazul în care va fi necesar”, a declarat Kreidenko.

Câte mașini ar putea traversa podurile temporare

Potrivit deputatului, aproximativ 600.000 de autovehicule traversează zilnic cele șase poduri ale Kievului.

Obiectivul stabilit de autorități este ca cele două poduri temporare să preia până la 50% din acest trafic.

Parlamentarul a recunoscut însă că atingerea unei capacități de 300.000 de autovehicule pe zi ar putea fi dificilă.

„Sarcina este stabilită, dar cred că este puțin realist ca 300.000 de mașini să poată traversa zilnic cele două poduri. Capacitatea efectivă va depinde și de nivelul de solicitare al acestor structuri”, a explicat acesta.

De asemenea, șoferii vor trebui informați cu privire la limitele de greutate impuse. Deputatul a dat ca exemplu restricția pentru camioanele care nu ar trebui să depășească 10 tone.

Podurile ar putea avea și utilizare mixtă, cu sectoare destinate pietonilor și altele rezervate autoturismelor.

Implementarea proiectului va necesita și amenajarea unor conexiuni rutiere care să integreze noile structuri în rețeaua de transport a orașului.

„Cabinetul de Miniștri a adoptat hotărârea necesară pentru realizarea acestui proiect”, a declarat Kreidenko.

Potrivit acestuia, lucrările pregătitoare au început deja, iar instalarea podurilor ar urma să fie finalizată în aproximativ trei-patru luni.

Transportul cu ambarcațiuni, o altă soluție pentru traversarea Niprului

Pe lângă podurile temporare, autoritățile analizează și posibilitatea reluării transportului fluvial între cele două maluri ale capitalei.

Kreidenko a declarat că Administrația Porturilor Fluviale, o întreprindere de stat, deține ambarcațiuni care ar putea fi utilizate pentru transportul pasagerilor.

Capacitatea acestora ar fi de aproximativ 100-150 de persoane pentru fiecare cursă.

„Aceste ambarcațiuni pot transporta 100 de persoane, poate chiar 150, aceasta fiind capacitatea maximă. Este însă o alternativă. Am putea păstra acest serviciu și după război, ca atracție turistică. Avem infrastructura necesară pentru acostare și am putea organiza astfel de curse”, a afirmat deputatul.

El a precizat că ideea este în continuare analizată, însă ambarcațiunile nu au fost încă inventariate.

„Am informații preliminare că aceste ambarcațiuni există și că se află într-o stare care permite utilizarea lor. Este însă nevoie de o dispoziție oficială pentru efectuarea unui inventar și pentru verificarea situației reale, astfel încât să vedem dacă datele din documente corespund stării efective a navelor”, a mai declarat vicepreședintele Comisiei pentru transport și infrastructură.

Deocamdată, autoritățile nu au prezentat un calendar definitiv pentru introducerea transportului fluvial. Cele două poduri de pontoane și eventualele curse cu ambarcațiuni sunt analizate ca soluții alternative pentru menținerea legăturilor dintre cele două maluri ale Kievului în eventualitatea unor perturbări majore ale infrastructurii de transport.