Analiză De ce vor Statele Unite ca Europa să participe la următoarea rundă de negocieri privind Ucraina. Europenii se tem de „capcana rusă”

Pentru Vladimir Putin, miza nu a fost niciodată limitată la Ucraina. Washingtonul pare să înțeleagă acum acest lucru, o schimbare care reprezintă atât o veste bună pentru Europa, cât și un posibil motiv de îngrijorare profundă, scrie politico.eu.

Negocieri tripartite la Abu Dhabi Foto: X@visegrad24

Când Jared Kushner a intrat în sala de informare pentru a prezenta rezultatele celor două zile de negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina, nu a încercat să ascundă dificultățile întâmpinate.

„Realitatea este că, în acest moment, nu există încredere între cele două părți. Au avut loc discuții extrem de dificile”, a declarat ginerele președintelui Donald Trump și unul dintre emisarii săi de încredere, în cadrul unei conferințe de presă organizate după negocieri.

Cele două delegații, una condusă de un consilier al Kremlinului, cealaltă de șeful serviciilor de informații militare ucrainene, au abordat toate subiectele sensibile, inclusiv cel mai dificil dintre ele: soarta teritoriilor disputate. Potrivit persoanelor prezente la discuții, fiecare parte și-a susținut cu fermitate propriile obiective.

Atmosfera negocierilor s-a deteriorat însă de la o zi la alta. Marți, după patru ore și jumătate de discuții, oficialii aflați la Abu Dhabi, familiarizați cu desfășurarea reuniunii, au descris negocierile drept „constructive”. Miercuri, când întâlnirea s-a încheiat după numai două ore, cea mai optimistă caracterizare a fost aceea de discuții „neutre”.

În realitate, puțini reprezentanți ai Ucrainei se așteptau ca reluarea negocierilor directe din această săptămână să ducă la un progres decisiv.

Principalul rezultat anunțat a fost perspectiva unui schimb de prizonieri, un demers important, despre care Kushner a spus că ar putea fi cel mai amplu de la începutul războiului. Nici în acest caz nu au fost însă comunicate cifrele finale asupra cărora cele două părți au convenit.

Chiar și în absența unor rezultate spectaculoase, întâlnirea desfășurată într-o reședință guvernamentală securizată, dotată cu toate facilitățile necesare și unde participanții au avut permanent la dispoziție cafea, sandvișuri și chiar pizza, reprezintă un moment important în procesul fragmentat al negocierilor pentru încheierea unui război care durează de aproape cinci ani.

Iată ce trebuie să știm despre stadiul actual al discuțiilor.

Ce au discutat cele două părți?

Practic, toate subiectele importante.

Potrivit lui Jared Kushner, în cele două zile de negocieri nu a existat nicio temă majoră care să nu fi fost abordată.

Problema teritoriilor va fi, fără îndoială, „cea mai dificilă” de rezolvat, a avertizat acesta.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negociatorii de la Kiev au obținut o victorie importantă încă din prima zi, reușind să convingă partea americană să accepte evaluarea Ucrainei privind poziția actuală a liniei frontului și amploarea reală a teritoriilor ocupate de Rusia, o suprafață considerabil mai mică decât cea revendicată de Moscova.

Este greu de anticipat o soluționare rapidă a acestei dispute. Cu toate acestea, oficiali americani au afirmat, în discuții neoficiale, că ambele părți au manifestat o anumită flexibilitate în privința modalităților de soluționare a revendicărilor teritoriale.

Zelenski continuă să susțină că deciziile privind viitorul teritoriilor ucrainene pot fi discutate numai la nivelul liderilor de stat. Se pare că mediatorii americani împărtășesc această poziție.

O asemenea întâlnire pare însă încă îndepărtată.

„Este evident că nu există prea multă încredere sau simpatie între lideri”, a declarat Kushner.

La ce acord au ajuns?

Principalul rezultat concret este perspectiva unui schimb amplu de prizonieri, care ar putea fi cel mai mare de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Nici acest acord nu este însă definitiv. Kushner a precizat că punerea sa în aplicare depinde de aprobarea președintelui rus Vladimir Putin, pe care intenționează să îl întâlnească joi, la Moscova.

„Unul dintre aspectele pozitive este că am convenit asupra celui mai amplu schimb umanitar de prizonieri. Vom definitiva cifrele mâine”, a declarat Kushner.

Negociatorii ucraineni au declarat că omologii lor ruși au avut o marjă de manevră limitată, din cauza „instrucțiunilor stricte” primite de la Moscova. Acest lucru ar fi îngreunat semnificativ posibilitatea ajungerii la acorduri în timpul reuniunii.

Ce urmează?

Vizita emisarilor americani la Moscova, de astăzi, ar putea fi decisivă.

Jared Kushner a spus că unul dintre principalele sale obiective în discuția cu Vladimir Putin va fi să obțină acordul liderului rus pentru participarea reprezentanților europeni la următoarea rundă de negocieri.

„Sper că mâine, la Moscova, Steve și cu mine vom avea succes, iar președintele Putin își va da acordul pentru acest lucru. Cred că, dacă va accepta, vom putea face progrese mult mai importante”, a declarat Kushner, răspunzând unei întrebări adresate de POLITICO.

Ulterior, emisarii americani intenționează să se deplaseze la Dublin, unde urmează să se întâlnească direct cu Volodimir Zelenski, pentru a încerca să avanseze negocierile.

Ucraina dorește stabilirea cât mai rapidă a unei noi date pentru discuții. Kievul speră să obțină un acord înainte de sfârșitul anului, în condițiile în care Rusia își intensifică atacurile asupra rețelelor electrice și infrastructurii energetice ucrainene, iar perspectiva unei noi ierni complică și mai mult situația.

Schimbarea majoră: poziția Statelor Unite

Poate cea mai importantă evoluție din ultimele zile este schimbarea de atitudine a administrației americane.

În definitiv, negocierile nu au vizat niciodată exclusiv relația dintre Rusia și Ucraina. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Kievul și capitalele europene au încercat constant să convingă Washingtonul să acorde mai multă atenție argumentelor lor.

Pentru aliații europeni ai Ucrainei, aceste eforturi diplomatice par să fi început să dea rezultate.

Jared Kushner și Steve Witkoff susțin acum participarea oficialilor europeni la următoarea rundă de negocieri. Obiectivul este extinderea discuțiilor către una dintre preocupările fundamentale ale lui Vladimir Putin: relația Rusiei cu NATO și viitoarea arhitectură de securitate a Europei.

„Este necesar ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, a declarat Kushner în cadrul conferinței de presă.

„I-am transmis în repetate rânduri direct președintelui Putin și echipei sale că singura modalitate de a ajunge la un acord este să îi avem alături de noi. Cred că există deschidere în această privință”, a adăugat el.

Potrivit negociatorilor ucraineni, poziția Rusiei a început să devină mai flexibilă și mai deschisă dialogului abia după ce Statele Unite au acceptat să discute despre aranjamentele de după război, care ar urma să privească ambele părți.

S-a schimbat și atitudinea Washingtonului față de Ucraina.

Cu numai câteva săptămâni în urmă, Donald Trump îi cerea în termeni vehemenți lui Zelenski să plece de la conducerea țării, pe fondul unui conflict diplomatic provocat de criticile Kievului la adresa acordului privind motorina încheiat de președintele american cu Vladimir Putin.

La acel moment, Trump susținea că Rusia a avut o atitudine „rezonabilă” în privința Ucrainei.

Acum, însă, Kushner a ales să evidențieze eforturile delegației ucrainene și ceea ce a numit „munca extraordinară” depusă de aceasta la Abu Dhabi.

„Cred că au luptat foarte ferm pentru interesele lor, au avut o atitudine constructivă și consider că a fost o rundă de negocieri foarte productivă”, a afirmat emisarul american.

La rândul lor, reprezentanții Ucrainei și-au exprimat aprecierea față de implicarea delegației americane.

Marea dilemă a Europei: cine va vorbi în numele continentului?

Una este ca Europa să fie invitată să participe la negocieri directe între Rusia și Ucraina, o oportunitate pe care statele europene nu au primit-o încă în mod oficial.

Cu totul altceva este să poată influența discuțiile și eventualele decizii atunci când vor lua loc la masa negocierilor.

Pentru aceasta, Europa trebuie mai întâi să decidă cine o va reprezenta, notează Politico.

Volodimir Zelenski a declarat că dorește să fie consultat în privința persoanei care va vorbi în numele Europei și a insistat că ar trebui desemnat un singur reprezentant. De asemenea, liderul ucrainean consideră că decizia trebuie luată până la sfârșitul acestei luni.

Până acum, însă, abordarea europeană a fost departe de a fi una unitară.

La reuniunea de la Abu Dhabi, în paralel cu negocierile principale, au fost prezenți reprezentanți ai Comisiei Europene, Consiliului European, NATO, Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei.

Din perspectivă diplomatică, Kushner a descris această formulă drept „solidă”. El a adăugat însă că desemnarea unui singur reprezentant european ar fi o realizare chiar mai importantă decât acceptul Rusiei pentru participarea Europei la negocieri.

„Dacă Europa ar putea desemna o singură persoană care să vorbească în numele său, aceasta ar reprezenta o realizare mai importantă decât simpla acceptare a europenilor la masa negocierilor de către Rusia”, a spus emisarul american.

Europa, în fața unui moment de maxim risc

Dacă ultimele negocieri nu au produs încă rezultate concrete, ele au reușit cel puțin să schimbe poziția Europei.

După luni întregi de temeri că va fi marginalizată în procesul diplomatic, Europa se află acum, cu condiția ca Vladimir Putin să accepte participarea sa, în centrul unora dintre cele mai riscante negocieri din istoria recentă a continentului.

Una dintre întrebările esențiale este în ce măsură discuțiile despre reorganizarea arhitecturii de securitate europene, construită în jurul NATO, vor fi legate de negocierile privind încheierea războiului din Ucraina.

Statele europene au susținut constant că Ucraina trebuie să primească cele mai solide garanții de securitate posibile, pentru a preveni o nouă agresiune rusă după încheierea conflictului.

La rândul lor, oficialii americani doresc să exploreze posibilitatea unui acord de apărare colectivă pentru Ucraina, similar celui prevăzut de NATO, care ar putea implica inclusiv Alianța Nord-Atlantică în calitate de garant.

Oficialii din capitalele europene consideră că ordinea în care vor fi abordate aceste subiecte este esențială.

Europa a transmis că este dispusă să discute despre viitorul mai amplu al sistemului de securitate continental, inclusiv pentru a răspunde preocupărilor Rusiei, în paralel cu negocierile privind Ucraina.

Nu dorește însă să accepte reforme structurale ale arhitecturii de securitate europene înainte ca războiul să se încheie și să existe un acord de pace.

„Încearcă doar să supraviețuiască”

Kushner a declarat că obiectivul negocierilor este discutarea tuturor problemelor și identificarea unei soluții care să permită rezolvarea lor simultană.

„Cred că este foarte important să purtăm aceste discuții. Însă aplicarea garanțiilor de securitate pentru perioada postbelică nu va avea loc înainte de încheierea unui acord privind teritoriile și toate celelalte chestiuni bilaterale”, a explicat el.

Dacă această poziție va fi menținută, ea ar putea servi intereselor europene.

În ultimă instanță, însă, orice înțelegere la care ajung oficialii aflați în sala de negocieri rămâne provizorie. Un simplu apel telefonic între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea schimba din nou datele problemei.

În Europa există, de altfel, și voci profund sceptice.

Oficiali germani implicați în discuțiile de la Abu Dhabi consideră că procesul diplomatic oferă foarte puține perspective reale de progres. Unii îl văd drept o posibilă „capcană rusească”, menită să creeze impresia falsă că Moscova este dispusă să încheie pacea.

Un oficial german familiarizat cu negocierile, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi deschis, a rezumat astfel perspectiva europeană:

„Europenii încearcă pur și simplu să supraviețuiască acestei situații.”