BBC a descoperit legături între reclame politice netransparente din Serbia și o companie din România

Zeci de pagini de Facebook au promovat, înaintea alegerilor parlamentare din Serbia, videoclipuri și mesaje plătite care atacă opoziția și lansează acuzații pentru care nu sunt prezentate dovezi. O investigație a BBC arată că reclamele nu indicau cine le-a finanțat, deși regulile Meta cer identificarea plătitorului pentru publicitatea politică. Unele dintre campaniile analizate au legături cu România, inclusiv prin intermediul unei firme de marketing digital din Craiova.

Reclame politice netransparente înaintea alegerilor din Serbia. Foto: Shutterstock

Potrivit BBC, 56 de pagini de Facebook au difuzat cel puțin 91 de reclame pe platformele Meta, în intervalul cuprins între mijlocul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie. Până la 16 octombrie, cheltuielile asociate reclamelor analizate ajunseseră la cel puțin 29.437 de lei, iar plățile fuseseră efectuate în moneda românească.

Investigația a identificat și trei reclame pentru care compania românească Bmobile SRL figura atât ca plătitor, cât și ca advertiser. Meta a eliminat aceste materiale deoarece nu fuseseră declarate drept reclame cu conținut despre alegeri, politică sau probleme sociale.

Pagini cu puțini urmăritori, dar videoclipuri cu milioane de vizualizări

Multe dintre paginile analizate au fost create în jurul datei de 9–10 septembrie, în perioada anunțării campaniei electorale. În loc să se prezinte ca platforme politice, acestea foloseau nume aparent obișnuite, precum „Mirosul curții bunicii” sau „Subiecte de conversație pentru pauza de cafea”.

BBC a identificat peste 800 de videoclipuri scurte publicate de aceste pagini. Unele au strâns milioane de vizualizări, deși conturile aveau doar câteva zeci sau, în unele cazuri, aproximativ o sută de urmăritori. Promovarea plătită le-a permis astfel să ajungă la un public mult mai mare decât cel pe care l-ar fi atras prin distribuirea obișnuită a conținutului.

Videoclipurile îi vizează frecvent pe liderii mișcării studențești și pe candidații opoziției, pe care îi prezintă drept violenți, neglijenți sau implicați în presupuse abuzuri. Unele materiale lansează acuzații privind folosirea necorespunzătoare a fondurilor ori exercitarea abuzivă a puterii, fără să ofere probe care să le susțină.

Sam Jeffers, fondatorul organizației pentru transparență politică Who Targets Me, a explicat pentru sursa citată că publicitatea plătită poate extinde considerabil audiența unui mesaj și permite direcționarea acestuia către anumite categorii de persoane.

Videoclipuri cu indicii de conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale

Investigația a remarcat elemente recurente în mai multe materiale: imagini de profil care par generate cu inteligență artificială și videoclipuri în care persoanele vorbesc cu o voce sau cu gesturi nefirești. În unele cazuri, aceeași femeie apare în mai multe înregistrări, dar vocea ei diferă de la un clip la altul.

Un alt bărbat, filmat în fața unui fundal alb și purtând un microfon lavalieră, apare în materiale publicate pe 29 de pagini diferite.

Într-un videoclip din septembrie, acesta susține că rectorul Universității din Belgrad, Vladan Djokic, ar fi prezentat o călătorie personală drept participare la o conferință și ar fi fost văzut în Rio de Janeiro. Materialul includea și o imagine care îl prezenta pe rector pe o plajă, înconjurat de bani și cu un pahar de șampanie.

Universitatea din Belgrad a publicat însă o explicație potrivit căreia Djokic participa la Congresul Internațional de Arhitectură și Urbanism din Brasilia, capitala Braziliei. BBC notează că afirmațiile privind presupusa călătorie personală nu erau susținute de dovezi în materialele analizate.

Un alt videoclip, distribuit pe mai multe pagini și urmărit de milioane de persoane, a pus accentul pe credința musulmană a candidatei opoziției Sanela Ramadanovic, însoțind imaginile de întrebarea: „Ea, să conducă Serbia?”. În secțiunile de comentarii au apărut sute de mesaje ostile.

BBC a identificat persoane din România în videoclipuri

Jurnaliștii BBC au reușit să identifice trei dintre cele peste 12 persoane care apar în videoclipurile analizate. Printre acestea se numără persoane care lucrează ca animatori pentru copii în apropiere de București.

Una dintre femeile identificate a confirmat că apare într-un videoclip, dar a declarat că nu și-a dat acordul pentru utilizarea imaginii sale și că nu știe cum a ajuns aceasta în material. Ea a precizat că nu este implicată în politică și cu atât mai puțin în politica din Serbia.

O altă persoană identificată de BBC pare să fie un consilier județean ales pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Legăturile cu România nu se limitează la persoanele care apar în videoclipuri. Potrivit Bibliotecii de reclame Meta, unele pagini erau administrate din România și Franța. Totuși, BBC subliniază că plata în lei nu demonstrează, de una singură, locul din care a fost gestionată o campanie.

Ce rol are compania Bmobile din Craiova

Bmobile SRL, o companie de marketing digital și media online înființată în 2005 la Craiova, figurează în datele Meta ca plătitor și advertiser pentru trei dintre reclamele analizate. Materialele au fost publicate la scurt timp după convocarea alegerilor și au fost eliminate ulterior pentru nerespectarea regulilor de etichetare a publicității politice.

Una dintre reclame conținea acuzațiile referitoare la călătoria rectorului Vladan Djokic. Pagina „Juzna pruga”, prin intermediul căreia au fost distribuite materialele, continuă să fie activă și a publicat peste 20 de videoclipuri care vizează candidați ai opoziției.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului consultate de BBC indică faptul că firma este deținută de Andrei Bușe. Compania a avut activitate financiară și în 2024 și 2025.

Bmobile a mai fost implicată în publicitate politică în România. Potrivit unei analize realizate de Expert Forum pe baza datelor raportate autorităților române, fostul premier și candidat independent la alegerile prezidențiale din mai 2025, Victor Ponta, a plătit companiei aproximativ 960.000 de euro pentru activități de campanie online.

Ponta a devenit consilier onorific al președintelui sârb Aleksandar Vučić în 2016. Ultima sa vizită la Belgrad menționată în relatarea BBC a avut loc în 2025, când s-a întâlnit cu Donald Trump Jr. Aceste legături nu demonstrează, în sine, că Ponta sau alte persoane asociate companiei au fost implicate în reclamele analizate pentru alegerile din Serbia.

Ce spun Meta și organizațiile pentru transparență electorală

Un reprezentant Meta a declarat pentru BBC că persoanele și entitățile care vor să difuzeze reclame despre politică, alegeri sau probleme sociale trebuie să treacă printr-un proces de autorizare și să includă mențiunea „Plătit de”, care identifică finanțatorul.

Potrivit companiei, unele dintre reclamele semnalate fuseseră deja eliminate înainte ca BBC să o contacteze, iar celelalte materiale care încălcau regulile au fost, de asemenea, șterse. Eliminarea reclamelor face ca anumite informații despre acestea să devină disponibile în Biblioteca de reclame Meta.

În Serbia, finanțarea din străinătate a publicității politice este interzisă. Nemanja Nenadic, directorul filialei sârbe a Transparency International, a explicat pentru BBC că legislația privind finanțarea campaniilor electorale include și activitățile desfășurate de entități terțe, care trebuie să se înregistreze la Agenția pentru Prevenirea Corupției dacă depășesc pragul legal de cheltuieli.

BBC a identificat cel puțin patru pagini ale căror cheltuieli ar fi depășit pragul de înregistrare, estimat la aproximativ 300 de euro. Agenția a declarat că nu a primit înregistrări de la terți privind desfășurarea unor campanii electorale, dar a confirmat că a primit două sesizări referitoare la posibile încălcări în campanii digitale și că a inițiat o procedură.

Partidele politice au cheltuit, în perioada 16 septembrie–15 octombrie, peste 268.000 de euro pentru publicitate pe platformele Meta, conform datelor citate de BBC. Partidul Progresist Sârb, aflat la guvernare, a cheltuit cel puțin 105.000 de euro, în timp ce lista opoziției susținută de studenți a investit peste 122.000 de euro.

Alegeri pe fondul protestelor și al acuzațiilor de corupție

Scrutinul are loc într-un context politic tensionat, marcat de confruntarea dintre lista „Serbia Câștigă”, susținută de Partidul Progresist Sârb, și „Studenții Câștigă”, asociată mișcării studențești de opoziție.

Alegerile vin la aproape doi ani după prăbușirea acoperișului gării renovate din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți și o persoană grav rănită. Accidentul a declanșat proteste de amploare și blocade universitare, însoțite de acuzații de corupție la adresa autorităților. Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, până la momentul publicării nu fusese pronunțată nicio condamnare în legătură cu tragedia.