„Regimul alimentar constituie jumătate din tratamentul diabetului“. Ce-i aduce pe români la medicul nutriţionist

Din ce în ce mai mulţi români sunt interesaţi de alimentaţia sănătoasă

Din ce în ce mai mulţi români sunt interesaţi de sfaturile medicilor nutriţionişti. Motivele sunt, în principal, două: au fost diagnosticaţi cu diabet zaharat sau au simptome legate de această boală sau au probleme cu greutatea şi voăr să scape de kilogramele nedorite.

Dr. Mihaela Posea, medic specialist de diabet, nutriţie şi boli metabolice la Clinica Smart Nutrition, doctor în ştiinţe medicale, certificată de Federaţia Mondială a Obezităţii, vorbeşte despre motivele care-i determină pe pacienţi să ceară sfatul unui medic nutriţionist şi despre bolile care pot fi tratate şi prin schimbarea regimului alimentar.

„Sunt două motive principale pentru care pacienţii apelează la un medic specialist în diabet, nutritie şi boli metabolice: fie au fost diagnosticaţi cu diabet zaharat sau au simptome legate de această boală  - urinează des, beau multă apă, stare de oboseală accentuată; fie au probleme de greutate şi vor să mai scape de câteva kilograme“, punctează medicul specialist.

Este important ca persoanele diagnosticate cu diabet să înveţe ce alimente influenţează această boală pentru că în acest fel pot să-şi controleze mai bine valorile glicemiei, adaugă specialistul. „Pacienţilor mei le spun că regimul alimentar constituie jumătate din tratamentul diabetului, cealaltă jumătate fiind reprezentată de medicaţia orală sau injectabilă. Medicul specialist diabetolog îşi poate sfătui/învăţa pacienţii un regim alimentar pe care să îl transforme într-un stil de viaţă. Un control cât mai bun al glicemiilor înseamnă şi un risc mai mic de complicaţii ale diabetului în viitor.“

Ce boli pot fi tratate şi prin schimbarea regimului alimentar

„Pe lângă persoanele diabetice sau care vor să slăbească, în ultima perioadă însă, din ce în ce mai mulţi pacienţi apelează la sfaturile noastre când află că printr-un regim alimentar corect ar putea să obţină valori mai bune ale tensiunii arteriale sau ale colesterolului din sânge. Boli precum alergiile alimentare, sindrom de intestin iritabil, gastrite, diaree, constipaţie beneficiază de o îmbunătăţire a simptomelor atunci când, pe lângă tratamentul medicamentos se apelează şi la terapie nutriţională stabilită împreună cu medicul specialist.“

Există şi o altă categorie de oameni care, în ultimul timp, bat la uşa cabinetului medical al nutriţionistului. Sunt cei care nu au probleme de greutate, dar vor să înveţe să se hrănească sănătos. „Persoanele care apelează la noi pentru a învăţa ce înseamnă un stil de viaţă sănătos sunt conştiente de importanţa alimentaţiei în menţinerea stării de sănătate şi vor sfatul unui specialist în acest domeniu. Pentru că internetul abundă de informaţii contradictorii ale unor medici specialişti sau nu, ale unor vedete sau persoane publice fără expertiză în acest domeniu, e bine ca oamenii să ştie că, în România,  cei care au studii universitare în acest domeniu sunt medicii cu specialitate în diabet, nutriţie şi boli metabolice sau în igiena alimentaţiei şi nutriţie şi dieteticienii.“

Categorii aflate la risc

Multe afecţiuni pot fi transmise genetic, obezitatea şi diabetul zaharat aflându-se printre ele. De la ce vârstă cei expuşi acestui risc ar trebui să vină la medic?

„Conform ghidului Asociaţiei Americane de Diabet din 2019 (The American Diabetes Association (ADA) “Standards of Medical Care in Diabetes” ) pentru prediabet şi/sau diabet zaharat de tip 2 la pacienţii adulţi fără simptome, dar care sunt supraponderali sau obezi, are loc la orice vârstă dacă mai au încă cel puţin un factor de risc precum: sedentarism; rude de grad I cu diabet; istoric de boală cardiovasculară: boală coronariană, infarct miocardic, accident vascular; hipertensiune (peste 140/90 mmHg) sau tratament pentru hipertensiune arterială; femei cu sindrom de ovare polichistice; valori ale HDL colesterol <35 mg/dl şi/sau ale trigliceridelor >250 mg/dl; lte condiţii asociate cu rezistenţa la insulină - obezitate severă, acanthosis nigricans.“

Prin urmare, orice pacient care are o rudă de gradul I cu diabet şi este supraponderal sau obez, adică are indice de masă corporală (IMC) mai mare decât 25 kg/m2 e bine să se testeze, la orice vârstă,  pentru a vedea dacă are diabet sau prediabet. Acelaşi lucru este recomandat şi în cazul celor care au IMC normal, dar sunt sedentari şi în familie au cazuri de diabet zaharat, sfătuieşte medicul specialist.

Profilul pacienţilor care apelează la nutriţionist

„Cred că obiceiul comun pe care îl au pacienţtii noştri este acela de a sări peste micul dejun, de a servi masa de prânz pe fugă şi de a ajunge acasă seara, la cină, când consumă cantităţi mari de alimente, de multe ori prăjite sau dulciuri. Regimul neregulat al meselor nu este definit de locul de muncă, pentru că există corporaţii care au cantine, unde oamenii pot servi o masă gătită şi există şi firme de catering de la care se poate comanda mâncare preparată: supe, ciorbe, tocăniţe, etc. Avem pacienţi care vin cu meniuri de la restaurantul de la care comandă şi împreună stabilim ce îşi pot lua, astfel încât să îşi controleze greutatea.“   

Educaţia nutriţională are un rol foarte important, dar la fel de importantă este şi sursa de unde ne luăm informaţiile. „Copiii primesc informaţii despre alimente încă din grădiniţă sau şcoala primară, părinţii sunt din ce în ce mai atenţi cu alimentaţia copiilor lor şi apelează la internet, prieteni sau specialişti. Pe de altă parte, obezitatea şi diabetul zaharat sunt în creştere, iar oamenii se informează despre tratamentul primit, cer mai multe pareri şi fac alegeri. Important este ca sursa informaţiilor să fie una de calitate, să fie de la oameni cu expertiză în acest domeniu“, conchide medicul.