Bitcoin de România. Noua metodă de îmbogăţire a românilor
0
Moneda virtuală i-a atras pe antreprenorii români, iar astăzi putem vorbi de o adevărată comunitate în jurul acestui fenomen. Aceasta este povestea monedei, a oamenilor care cred în ea şi a viitorului care ar putea fi creat cu ajutorul tehnologiei.
În 2008, un utilizator cu pseudonimul“Satoshi Nakamoto” publica pe internet un algoritm care lega mai multe calculatoare între ele. Computerele îşi foloseau puterea de procesare şi astfel se crea cea mai importantă monedă virtuală din istorie - bitcoinul.
Înformaţia a fost greu de procesat şi, iniţial, a stârnit interes doar pentru programatori. În timp, însă, tehnologia bitcoin a trecut de faza incipientă şi a ajuns astăzi o reală alternativă pentru sistemul financiar mondial. Utilizatorii susţin că e una mult mai bună, iar acest lucru se datorează faptului că tranzacţiile nu trebuie aprobate de o instituţie centrală, ci se bazează pe încrederea oamenilor din sistem.
Românii care au adoptat moneda virtuală au trecut de la bişniţă cu bitcoin la întregi afaceri. Ei sunt fascinaţi de bitcoin, dar, mai mult decât atât, sunt atraşi de sistemul din spatele din spate, un algoritm demn de premiile Nobel, după cum spun unii. Aceasta este povestea lor şi a aventurii bitcoin în România.
Începuturile
Plaza Catalunya din Barcelona
Pentru George Rotariu urma o noapte obişnuită. Înainte de bitcoini, îşi petrecea serile, uneori chiar şi dimineţile, la masa de poker. Era talentat şi câştiga mulţi bani. De la 18 ani, de când a început să joace poker, s-a plimbat continuu între Barcelona şi Las Vegas. Nu avea nicio grijă în viaţă, era calculat, rareori apela la all-in.
Într-o seara, în timp ce încerca să vadă care-i sunt şansele cu mâna de cărţi, i-a sunat telefonul. Era la Barcelona, la una dintre mesele de poker la care obişnuia să-şi petreacă seara. La telefon era fratele lui, din Vancouver, Canada. Vorbeau des, iar fiecare încerca să aibă o viaţă mai bună.
„Ai auzit de bitcoin?“
„De ce să aud? Nu. Ce este?“
„O valută virtuală, a crescut în valoare de la 10 la 40 de dolari şi nu se va opri aici“.
Ceea ce pornise ca o noapte obişnuită, s-a transformat într-una în care mintea lui George nu mai era la acea masă, ci la acel misterios bitcoin. Nu înţelegea foarte bine ce înseamnă, iar în 2013, momentul când se petrecea acest lucru, nu erau foarte mulţi care să fi descoperit invenţia lui “Satoshi Nakamoto” din 2008. La finalul anului acela, în care George descoperea bitcoin, moneda virtuală ajungea la peste 1.000 de dolari.
Pentru prima oară în istoria omenirii, am ajuns la un sistem care rezolvă o groază de probleme folosind tehnologia. Antonio Eram
Ce este bitcoin?
„Pentru prima oară în istoria omenirii, am ajuns la un sistem care rezolvă o groază de probleme folosind tehnologia. Va însemna toate tranzacţiile financiare din următorii o mie de ani“, spune Antonio Eram, şeful uneia dintre cele mai mari companii de procesare de plăţi din România, Netopia.
De cele mai multe ori, discuţiile despre bitcoin se blochează la întrebarea: „cum funcţionează moneda virtuală?“. Sistemul e atât de complex, încât pare rezervat doar minţilor inteligente care înţeleg algoritmii. Şi, inevitabil, a stârnit frică. Dar la fel de tensionate au fost şi primele discuţii despre banii fizici, atunci când aceştia au înlocuit trocul.
Bitcoinul este creaţia unui sistem mai mare, dezvoltat de misteriosul utilizator Satoshi Nakamoto, care se numeşte blockchain. Acesta este un algoritm complex prin care se poate crea valoare în bani, adică bitcoin. Cu toate acestea, Eram mă contrazice. „Nu e un algoritm. Nu e deloc un algoritm. E un concept gândit de cineva care ar trebui să ia toate premiile Nobel. A reuşit să urce pe toate eşecurile de până acum şi a construit un sistem de tranzacţionare distribuit“, spune Eram.
Sistemul a început simplu, de la câteva calculatoare conectate între ele, care rezolvau unele ecuaţii. Pentru un număr de ecuaţii rezolvate, sistemul acorda acestor calculatoare, numite mineri, un bitcoin. Blockchain-ul a fost gândit în aşa fel încât, dacă în sistem intră din ce în ce mai multe calculatoare, ecuaţiile devin din ce în ce mai complexe, iar puterea de procesare necesară creşte. Astfel încât azi, cu un calculator obişnuit, nu mai poţi să primeşti răsplata în bitcoini, pe care apoi să-i tranzacţionezi sau să-i foloseşti pentru a cumpăra bunuri.
„Se spune că ultimii 500.000 de bitcoini vor fi prea dificil de minat. Nu vor mai exista resurse de calcul“, spune Antonio Eram.
Ecuaţiile rezolvate de calculatoare includ şi tranzacţiile care sunt făcute cu bitcoinii. Pentru ca o plată să fie aprobată, o notificare e trimisă în sistem, iar calculatoarele (minerii) verifică dacă totul e în regulă. Astfel, o tranzacţie nu mai e aprobată de o bancă, ci de însuşi sistemul care o creează, în mod automat şi care nu poate fi spart. Unii dintre criticii algoritmului, realizatorul TV Moise Guran, a spus despre bitcoin că e un sistem piramidal. Cu toate acestea, după terminarea celor 21 de milioane de bitcoini care pot fi extraşi prin minare, blockchain-ul va funcţiona în continuare.
„Vor exista mineri care vor prelua tranzacţii şi le vor pune în circulaţie“, spune Antonio Eram. Cei 21 de milioane de bitcoini pot fi subdivizaţi şi, de asemenea, blockchain-ul poate fi folosit pentru alte tranzacţii sau operaţiuni. Un asemenea sistem finit elimină conceptul de inflaţie, deoarece nimeni nu mai produce bani fizici. Pentru Antonio Eram, atunci când statul imprimă bani şi-i pune pe piaţă, creează datorie. “Noi resetăm sistemul financiar, mergând în paralel”, crede Eram. .
Bişniţa
George Rotariu a intrat în lumea pokerului de la 18 ani. Împreună cu fratele său, au vrut să lanseze o platformă care să aducă trafic site-urilor de profil. Pe vremea aceea, încă era la modă jocul de cărţi Şeptica, aşa că fraţii Rotariu au renunţat rapid la idee, deoarece nu aveau public în ţară.
Microbul pokerului a reuşit să-l prindă pe George. Tânărul a început timid, pe internet, apoi a evoluat. A avut răbdare şi nu a aruncat cu banii pe aşi şi popi.
A avut luni profitabile şi luni mai proaste, mai ales la început, când a prins gustul banilor făcuţi uşor. „M-am considerat profesionist abia când am început să am un profit pe care să-l simt. Apoi am văzut posibilităţile pe care le-aş avea dacă aş juca în străinătate“, spune George. Nu vrea să spună cât de mult a câştigat, dar prezicează: „destul cât să o duc bine“.
Mă duceam pe diverse site-uri, căutam cumpărători sau vânzători şi făceam tranzacţii. Nu cumpăram prea mult la început, poate doar 5-6 bitcoini şi vindeam mai departe George Rotariu, Bitcoin România
Şi-a ales singur drumul, iar acela trebuia să fie Las Vegas. A considerat că era trecerea naturală de la nesfârşitele partide de pe internet. În Las Vegas erau banii, mesele puternice şi viitorul. Mintea lui, care urma să vadă peste câţiva ani potenţialul bitcoin, era folosită atunci pentru strategii simple, dar eficiente. „Mă trezeam la 3 dimineaţa, când ceilalţi jucători erau obosiţi sau veneau din cluburi, aşa că sesiunea era mai profitabilă”, spune.
O unitate a monedei virtuale costa 900 de euro atunci când i-a stârnit interesul şi era la cel mai mare nivel de când se înfiinţase.
Aventurile din lumea Bitcoin s-au transformat rapid, pentru majoritatea celor implicaţi, într-o bişniţă globală care a speriat băncile. „Mă duceam pe diverse site-uri, căutam cumpărători sau vânzători şi făceam tranzacţii. Nu cumpăram prea mult la început, poate doar 5-6 bitcoini şi vindeam mai departe“, spune George.
„Hola, quiero comprar bitcoin“
Aceasta era alarma pentru George Rotariu, pe vremea când vindea bitcoini în Barcelona. Plaza Catalunya din oraş e un pătrat plin de verdeaţă în mijloc, înconjurat de bănci şi magazine scumpe. În punctul zero al Barcelonei, într-unul dintre colţuri, se află un Starbucks. Acolo se duc turiştii americani, atunci când se plictisesc de specialităţile locale. Acum trei ani, la una dintre mese l-ai fi văzut şi pe George Rotariu.
„Interacţionam cu mineri de bitcoins, programatori, băieţi inteligenţi. Cei care vindeau erau de încredere, dar puteai avea probleme de la cumpărători“, spune George. Când găsea omul potrivit, George scotea fişicul de cash din geantă şi plătea pentru bitcoin. Cumpăra aer cu valoare. Nu se ferea de tranzacţii, dar abia după ce a hotărât că pokerul nu mai este viitorul său, ci bitcoinul, a ajuns şi la sume impresionante. S-a întors în România, unde a simţit că piaţa e pregătită pentru aşa ceva. Aici a făcut şi cea mai mare tranzacţie din viaţa sa - a cumpărat 11 bitcoini cu 9.000 de dolari.
Transformat prin bitcoin
Pentru Dragoş Bîrsan, un student din Bucureşti, intrarea în această lume a fost o maturizare forţată. A fondat compania Coinfetti, care interemediază tranzacţii cu bitcoin, dar începutul a fost greoi.
Pe 28 martie 2013, ziua maturizării sale, Dragoş a stabilit cu un vânzător de bitcoin că va merge până la Sibiu pentru a achiziţiona o cantitate foarte mare. Nu era prima oară când tranzacţiona, dar era cea mai mare operaţiune. Voia să-şi cumpere maşini de minat, cu care să intre cu putere în lumea celor care procesează tranzacţii şi primesc, în schimb, bitcoini.
Când a plecat, bitcoinul costa 100 de dolari. Pe drum, Dragoş îşi verifica telefonul din minut în minut, iar cu fiecare kilometru parcurs, bitcoinul devenea mai scump. Când a ajuns aproape de Sibiu, şi-a dat seama că nu mai poate cumpăra cantitatea necesară pentru a comanda maşinile de minat.
Trebuie să ţinem cont de bitcoin în viitorul apropiat, pentru că orice sistem open source ia amploare în baza unui comportament uman în schimbare, bazat pe digitalizare, refuzul reglementării, refuzul sistemului rigid de copyright şi al respingerii unor valori tradiţionale care a tins să restrângă anumite servicii la o elită“ Ana Cernat, vicepreşedinte Idea Bank
“Îl sunam pe ăsta de la Sibiu, îl întrebam cum facem? Eram disperat”, spune Dragoş, în timp ce căldura se aşază treptat în camera sa de cămin din Regie. Ajuns în faţa hotelului Ramada din Sibiu, a descoperit un vânzător care nu voia să negocieze, ci neapărat să vândă la valoarea de piaţă. Bitcoinul devenea o afacere cu profituri uriaşe, iar românii au simţit pe loc potenţialul.
“Atunci am intrat în mediul ăsta de business. Când i-am zis că mă duc afară să fumez o ţigară şi mă hotărăsc dacă voi cumpăra sau nu”, spune Dragoş. După cinci minute şi cea mai importantă ţigară din viaţa lui, a revenit.
“Uitaţi, domnu’ Flaviu, ori facem la preţul stabilit la Bucureşti, ori mă urc în maşină şi plec”. L-a convins.
Întors în Bucureşti, Dragoş a vrut să se transforme din bişniţar în miner - să-şi cumpere maşini de tip ASIC - dar nu a mai apucat. Le-a comandat cu toţi bitcoinii cumpăraţi, însă până ce au ajuns din China, erau expirate. Bitcoinii se extrăgeau mult mai greu şi maşinile nu mai erau la fel de eficiente. A continuat să extragă pentru o perioadă bitcoini cu ajutorul unor calculatoare cu multe plăci grafice şi a profitat de faptul că nu plătea decât o sumă fixă la curent. Locuia în cămin, aşa că se poate spune că facultatea i-a plătit şi primele incursiuni în lumea bitcoin, pe când camera lui era unul dintre acele noduri de reţea care dau încredere sistemului de blockchain.
Cum stochezi şi plăteşti?
Bitcoinul poate fi minat prin maşinării speciale, numite ASIC, dar în momentul de faţă, din cauza complexităţii ecuaţiilor, acest lucru îl pot face numai companiile mari. Utilizatorii simpli pot cumpăra bitcoini de pe reţelele de tranzacţionare. După ce au achiziţionat bitcoin, îi stochează într-un portofel virtual, sub forma unei aplicaţii de mobil. Aceasta deţine cheia care decriptează tranzacţia. Pentru a face o plată, utilizatorul deschide telefonul şi scanează un QR code de pe ecranul comerciantului. De asemenea, aplicaţia facilitează şi tranzacţiile între utilizatori.
Frica
“Oamenii au înţeles că e o chestie inteligentă. E o chestie care poate influenţa extrem de pozitiv viitorul financiar al ţărilor, dacă protocolul din spatele bitcoin va fi adoptat într-un fel. Cred că bitcoinul la bază e o idee revoluţionară şi extrem de pozitivă. Sunt şi oameni care nu înţeleg şi vorbesc de aspectele negative, numai de ele. Părţile negative se regăsesc şi în tranzacţiile cu cash”, explică George Rotariu. Acestea sunt cele pe care instituţiile bancare le-au scos în evidenţă.
Natura descentralizată a sistemului bitcoin a stârnit o reacţie circumspectă a băncilor din întreaga lume. Deoarece sistemul monetar din bitcoin se autoreglementează, iar tranzacţiile sunt validate de către sistem, băncile tradiţionale îşi pot pierde rolul de organ suprem. Astăzi, orice tranzacţie financiară trebuie să fie aprobată de o bancă, excepţie fiind cele care sunt realizate cu bani cash.
Pe 11 martie 2015, Banca Naţională a României a oferit prima declaraţie din istorie legată de bitcoin, în condiţiile în care înainte nu considera că moneda există. „Moneda virtuală nu este monedă naţională şi nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică“, au spus reprezentanţii BNR. Era un comunicat sec şi prudent, prin care existenţa bitcoin ca valută sau ca monedă electronică nu era recunoscută.
Aceeaşi atitudine confuză e menţinută şi de Banca Centrală Europeană. Primul raport publicat de aceasta în care se face referire la bitcoin este ilar. „Deşi termenii de „monedă virtuală“ sau „scheme de monedă virtuală“ sunt folosite în acest raport, băncile europene nu recunosc aceste concepte şi nu sunt de acord că aparţin lumii banilor din punct de vedere legal“, se arăta în raport.
E un sistem descentralizat. De aici şi toată ura haterilor, pentru că nu mai e nimeni în control Antonio Eram, Netopia
În economia modernă, banii sunt definiţi prin trei caracteristici obligatorii. Prima este aceea că banii sunt un mediu de schimb, adică pot fi folosiţi pentru a cumpăra obiecte sau servicii. A doua e stocarea valorii - banul poate fi stocat şi retras în viitor. A treia caracteristică este faptul că sunt unităţi de comparaţie, prin care se poate stabili valoarea unui obiect sau serviciu.
Deşi, pe o scară limitată, bitcoinul îndeplineşte, de fapt, toate cele trei criterii, Banca Centrală Europeană spune că interesul redus la nivel global pentru bitcoin şi volatilitatea acestuia îl compromit ca monedă de schimb. De asemenea, toate instituţiile oficiale se tem să vorbească despre bitcoin în termeni legali, deoarece i-ar da legitimitate.
„Trebuie să ţinem cont de bitcoin în viitorul apropiat, pentru că orice sistem open source ia amploare în baza unui comportament uman în schimbare, bazat pe digitalizare, refuzul reglementării, refuzul sistemului rigid de copyright şi al respingerii unor valori tradiţionale care a tins să restrângă anumite servicii la o elită“, a declarat Ana Cernat, vicepreşedintele filialei locale a băncii Idea Bank.
Ea spune că „bitcoin se va dezvolta ca un sistem alternativ, până când va avea suficientă amploare şi entităţile de reglementare vor interveni pentru a preveni spălarea de bani“. Dacă băncile şi bitcoinul au fost incompatibile până acum, Ana Cernat consideră că cele două lumi se vor întâlni, „printr-un sistem de reglementare adaptat societăţii digitale şi generaţiei de cristal, cu valori şi comportamente diferite“.
Frica de bitcoin s-a instaurat din cauza lipsei de înţelegere, a cursului în permanentă fluctuaţie şi a tranzacţiilor dubioase care au fost făcute cu ajutorul bitcoin.
„E un sistem descentralizat. De aici şi toată ura haterilor, pentru că nu mai e nimeni în control“, spune Antonio Eram.
Afacerea
George Rotariu, Bitcoin România
Bitcoinul a trecut, în România, de la o curiozitate pentru oameni tehnici, la o posibilitate de business, în care au intrat atât tineri, cum ar fi George Rotariu sau Dragoş Bîrsan, cât şi antreprenori experimentaţi, aşa cum sunt Antonio Eram şi Radu Georgescu.
George a înlocuit pokerul şi bişniţa din Plaza Catalunya cu o firmă de sine stătătoare, care să vândă şi să cumpere bitcoin. Când a înscris Bitcoin România la registrul comerţului, nu a ştiut ce să scrie. Nici avocaţii nu erau foarte lămuriţi. Astăzi, tranzacţionează peste 200 de schimburi pe lună, dintr-un birou mic, aflat în spatele magazinului Cocor.
George a visat mereu departe. De când se trezea la 3 dimineaţa în Las Vegas, până astăzi, când stă lângă un bancomat în care poţi băga lei pentru a alimenta contul de bitcoin sau invers. Afacerea merge ca pe roate şi vrea să o extindă, cu un Bitcoin Boulevard, în Centrul Vechi, unde toate barurile să accepte plăţi în monedă virtuală.
La jumătatea lui 2014, cel mai cunoscut antreprenor din IT-ul românesc, Radu Georgescu, decidea să investească în bitcoin. Coinzone urma să fie o platformă care tranzacţiona plăţi în moneda virtuală. Te duceai la un magazin sau la un automat de plată Zebra Pay şi-ţi puteai folosi bitcoinii stocaţi.
Alex Tarla, şef al departamentului tehnic de la Coinzone, spune că „bitcoinul este doar partea pe care se pune accent acum, fiind prima aplicaţie. Dar se pot imagina tot felul de instrumente, inclusiv pentru descentralizarea contractelor. Abia s-a zgâriat suprafaţa legat de ce e capabil blockchain-ul“, spune Tarla.
Astăzi, Coinzone intermediază tranzacţii nu numai în România, iar automatele de plată pot fi găsite chiar şi în alimentara de la colţ. Visează la o zi când băncile vor adopta tehnologia din spatele conceptului numit bitcoin. „S-ar putea ca băncile să adopte tehnologia de blockchain, măcar interbancar, de ce nu?“, crede Tarla.
Viitorul
Antonio Eram, CEO Netopia şi un susţinător al sistemului bitcoin
Bitcoinul va trebui să-şi găsească un alt lume poate, în viitor, pentru a rezista. Pentru că sistemul a luat numele monedei, a produsului, practic, cel mai important element, încrederea, e ignorat de marea masă. În baza încrederii dintre utilizatori, tranzacţie poate fi aprobată şi securizată.
Antonio Eram spune că sistemul de blockchain ar putea fi extins oricând la nivelul statului. „România poate să-şi facă un sistem numit România Coin prin care să-şi securizeze toate deciziile instituţionale şi să creeze şi monedă“.
Bitcoinul este doar partea pe care se pune accent acum, fiind prima aplicaţie. Dar se pot imagina tot felul de instrumente, inclusiv pentru descentralizarea contractelor. Abia s-a zgâriat suprafaţa legat de ce e capabil blockchain-ul. Alex Târlă, Coinzone România
Creatorul Netopia îţi imaginează că acest sistem ar putea valida paşapoarte şi acte oficiale, cum ar fi buletine sau certificate de naşetere. „Pot să-ţi garantez că atunci când ai votat sau ai luat o hârtie electronică, acel lucru nu poate fi repetat. Dacă peste 10 ani vreau să-l verific, va fi acolo, în lanţul acesta digital. Pot să rezolv problema votului fucking simple. Tot ce înseamnă acum tehnologia cipurilor sau a semnăturii digitale, acestea sunt moarte, dar nici măcar nu ştiu. Blockchain-ul distribuie autoritatea. Noi ne-am obişnuit cu un sistem în care autoritatea e centralizată, fie că e bancă, Guvern sau organism de certificare“, spune Eram.
Sistemul cunoscut ca bitcoin înlocuieşte autoritatea unei singure instituţii şi o distribuie tuturor utilizatorilor, care nu se pot interveni pentru a-l strica. „Poate ţine locul unei instituţii extrem de respectate, care nu există în momentul de faţă. Protocolul poate schimba încrederea oamenilor. Dacă tu pierzi, nu are nimeni altcineva de câştigat. Nu ai avea de ce să pierzi...“
Antonio Eram crede că bitcoinul şi blockchainul sunt la stadiul internetului în 1994. “Erau foarte mulţi hateri care explicau şi atunci de ce internetul e bullshit. Lasă-mă să te deconectez de la internet o zi“, spune Antonio Eram.
Cum ar putea dispărea bitcoin?
„E imposibil. Ca să dispară tot, trebuie să dispară 99,99% din nodurile actuale”, spune Eram. Atât timp cât există un singur nod, sistemul e în viaţă.
Acest text a fost publicat în Adevărul Weekend.
Se încarcă comentariile...
