Afacerea cu care nu dai greș, cererea depășind de câteva ori oferta. „Importăm extraordinar de mult”
0O afacere pornită cu mai bine de 10 ani în urmă într-o zonă căutată în special pentru peisajele de basm crește cu fiecare an. Pe piață este însă loc de mult mai mult, cererea de produse fiind de câteva ori mai mare decât oferta.

Creșterea păstrăvilor este o afacere pentru care există în continuare loc pe piață, cererea venită din partea consumatorilor neputând fi, deocamdată, acoperită la nivel național. O spune un tânăr antreprenor din Bușteni, care exploatează 19 bazine de păstrăvi, construite în cea mai mare parte cu fonduri europene.
A început afacerea în 2013, accesând fonduri europene prin intermediul Ministerului Agriculturii. Este, de altfel, resursa pe care antreprenorul Florin Staicu o recomandă tuturor celor care vor să facă lucruri durabile și nu dispun de bani suficienți.

„A contat foarte mult accesarea de fonduri europene. În calitate de beneficiar de fonduri europene vă spun că este foarte important. Am îndemnat pe toți cei din jurul meu să acceseze fonduri europene pentru că e foarte ușor să te dezvolți. Este greu să accesezi, dar te ajută foarte mult să te dezvolți”, spune antreprenorul.
Primul proiect – pentru că în cei 12 ani a accesat deja cinci – l-a ajutat să construiască cele 19 bazine și „Casa postăvarului” în care este amenajată o secție primară de procesare-prelucrare. Au fost 1,9 milioane lei, fără TVA, bani de care altfel nu ar fi dispus. Și-a dat seama ulterior că nu era tocmai o afacere la cheie, pentru că provocările au continuat să vină. Era vorba de o tehnologie pe care nu o stăpânea și în care a trebuit să investească de atunci constant.
„A trebuit să descopăr în practica de zi cu zi că am niște handicapuri în producție și a fost nevoie să mai accesez un alt proiect pentru modernizare și diversificare capacitate de producție, de 1,7 milioane lei fără TVA. Am luat sistemele de monitorizare, de back-up, de recirculare a apei și, cel mai important, acest sistem de monitorizare care asigură bunăstarea animalelor. Peștii nu mai suferă în momentul în care apa pe râu - ne alimentăm din pârâul Zamora – vine tulbure din cauza intemperiilor. Acest sistem închide vana și apa se recirculă în bazine și peștii trăiesc într-o apă limpede, bine oxigenată, pentru că ei suferă la orice modificare a condițiilor acvatice. Și asta ne dă o carne de calitate înaltă. Se dezvoltă mai repede și sunt mult mai OK din toate punctele de vedere”, explică Florin Staicu.

În primul proiect s-a angajat să producă 63 de tone de păstrăv pe an, iar cu ajutorul următoarelor a crescut capacitatea cu încă două tone. Cu cel de-al treilea proiect crescut și partea de prelucrare, astfel că astăzi pleacă din fermă jumătate pește proaspăt și jumătate sub formă de produse pentru care există deja o foarte mare cerere pe piață.
„Are foarte mare importanță pentru noi, producătorii, să nu mai ducem materia primă, peștele viu. (...) Prin procesare în incinta fermei ai valoare adăugată mai mare. Și clienții sunt mult mai mulțumiți, pentru că un om care trăiește aici, în afară de faptul că vine aici și ia pește viu, poate să-și ia un păstrăv afumat, un file proaspăt. Am ajuns să prelucrăm cam jumătate din cantitate. Avem comenzi online, trimitem spre București, mergem la târgurile de profil din țară”, adaugă antreprenorul.
„Nu există pește în nicio fermă câtă cerere este”
În acest sector este loc pentru mult mai multe astfel de afaceri, explică Florin Staicu. Consumatorii au înțeles că un pește proaspăt, adus din apropiere, este de preferat peștelui care vine de peste mări și țări. Doar că la acest moment oferta este de câteva ori mai mică decât cererea, explică antreprenorul, de aceea îi încurajează pe temerari să-și inima în dinți, să identifice sursele de finanțare și să pornească o afacere în domeniu. În privința finanțării, ar fi loc de mai bine dacă ar fi la îndemână serviciile de consultanță. Este ceea ce le lipsește producătorilor și ceea ce ar putea face structurile asociative. „Monitorizarea (n. red. – în perioada de implementare a proiectului cu finanțare europeană) nu este atât de dificilă, dar partea de consultanță este foarte importantă. Micul producător nu are timp să facă acte, el trebuie să muncească, să producă”, spune antreprenorul.
Tot prin asociere devine rentabil și să pătrunzi în marile lanțuri de magazine, explică Florin Staicu, altfel un producător mic nu va face față comenzilor uriașe.

„Am avut contract cu Selgros, am livrat un an și opt luni. Din punct de vedere al unui producător mic nu este rentabil să fii în supermarket, pentru că tu trebuie să faci producția, să onorezi contractul. Poți să dai numai dacă ești într-o cooperativă. Pentru că o cooperativă susține de la mai multe ferme. Din punct de vedere al desfacerii nu există pește în nicio fermă câtă cerere este. Avem o cerere atât de mare la nivel național încât importăm extraordinar de mult. Noi producem nu știu dacă un sfert din cererea pe care o avem pe piață. Se importă foarte mult din Bulgaria, chiar a fost un reportaj la o fermă din Bulgaria, a spus proprietarul că dacă n-ar fi piața românească ei ar da faliment. Noi, din punct de vedere al rețelei hidrografice, la nivel european stăm foarte bine, numai că avem problema asta de a se pune lucrurile în ordine”, punctează antreprenorul.
Peștele somonat, vedeta fermei piscicole
La păstrăvăria din Bușteni se crește păstrăv curcubeu, iar printr-o furajare specială se obține păstrăvul somonat, un pește și mai gustos, cu o carne de culoarea somonului. Și clienții îl preferă atunci când cumpără pește proaspăt, însă s-a dovedit profitabil și pentru procesare, explică antreprenorul.

„Păstrăvul somonat se face prin furajare. Sunt alge marine și făină de creveți în compoziția furajului, furajul este adus din Austria, conține această făină de creveți și alge marine care prin prelucrare se transformă în astaxantină, care este benefică organismului uman și organismului animalelor. (...) Am ales partea de somonat pentru că este foarte bun și pentru sănătate, dar și pentru prelucrare. Conține mai multă proteină decât grăsime și este mai dulce. Și produsul nostru este calitativ superior. Este foarte important să nu pierzi prin prelucrare. În momentul în care furajezi un pește curcubeu cu furaj normal - sunt și oameni care mai dau furaj cu grăsime - el crește foarte repede, dar în momentul în care prelucrezi grăsimea, scade”, mai precizează Staicu.

Produsele din păstrăvăria soților Staicu sunt foarte căutate. Au ajuns deja la 18 produse, propunându-și ca în fiecare an să vină cu ceva nou pe piață. Dintre toate, zacusca este cu adevărat specială. Clienții apreciază însă și peștele afumat zdrențuit, în ulei de măsline, cu roșii uscate, capere și măsline verzi; produsele coapte și afumate din pește somonat etc. Peștele este copt în cuptoare speciale și este afumat cu fum rece. Alți clienți cer file cu glazură și baițuri speciale, sau păstrăv afumat simplu, alții vor icre de păstrăv etc. Pentru anul acesta se pregătește o pastă specială de pește, iar pentru viitor se dorește și certificarea la nivel european a anumitor produse, în funcție de ce arată cifrele, pentru că se va miza pe cele mai căutate.

Și tot pentru viitor există proiectul pentru o instalație de recirculare a apei printr-o seră de acvaponie. „În sera de acvaponie putem să creștem salatele: baby spanac, rucola, valeriană, cu apa de la pești. Apa din evacuare conține nutrienți, iar aceștia pot fi folosiți”, mai spune Florin Staicu.
Chiar la poarta păstrăvăriei funcționează un magazin cu produsele realizate aici, dar și un restaurant cu o capacitate de 80 de locuri, care de curând a fost autorizat kosher.
Cererea este în creștere pentru că sunt tot mai mulți clienți, chiar dacă se observă că oamenii care își doresc să consume alimente de calitate își permit să cumpere mai puțin decât cu ani în urmă. Capacitatea de producție la păstrăvăria din Bușteni nu va crește însă, pentru că, mai spune Florin Staicu, sunt condiționați pe de o parte de debitul în scădere al pârâului din care este adusă apa, iar pe de alta pentru că preferă o densitate mai mică în bazine, dar care asigură bunăstarea peștilor, ferindu-i de boli și, prin urmare, de pierderi.