Misiune fără precedent. China își propune să facă ceva ce nicio țară nu a mai făcut vreodată pe Lună
0Misiunea lunară a Chinei de a aduce înapoi primele eșantioane colectate vreodată de pe partea îndepărtată a Lunii este programată pentru anul viitor, spun oficialii.
Pregătirile pentru următoarea misiune planificată - cunoscută sub numele de Chang'e-6 - au progresat fără probleme, a declarat săptămâna trecută Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA), adăugând că satelitul releu care va însoți misiunea va fi implementat în prima jumătate a anului viitor.
Săptămâna aceasta, CNSA a privit, de asemenea, spre misiunea Chang'e-8, programată pentru 2028, iar oficialii chinezi au cerut luni, în cadrul Congresului Internațional de Astronautică de la Baku, Azerbaidjan, o colaborare globală sporită pentru expediția lunară fără echipaj uman.
Expediția chineză din 2028 ar saluta proiecte comune „la nivel de misiune" cu alte țări și organizații internaționale, potrivit unui document de însoțire publicat pe site-ul CNSA, potrivit cnn.com.
Acest lucru înseamnă că China și partenerii internaționali ar putea lucra împreună la lansarea de nave spațiale și la operarea pe orbită, ar putea efectua „interacțiuni" între nave spațiale și ar putea explora împreună suprafața Lunii, se arată în document.
De asemenea, nava spațială ar face loc pentru 200 de kilograme de încărcături științifice străine, a precizat agenția pe site-ul său. Acest lucru ar putea permite partenerilor de peste mări să efectueze cercetări lunare prin „suprapunerea" misiunii, a precizat presa de stat chineză.
China se așteaptă ca ambele misiuni viitoare, precum și Chang'e-7 programată pentru 2026, să producă date valoroase în vederea construirii unei stații internaționale permanente de cercetare la polul sud lunar până în 2040 - parte a efortului mai larg al Beijingului de a deveni o putere spațială majoră.
Prima țară care a trimis un rover pe partea îndepărtată a Lunii
Aceste eforturi au făcut ca China să devină prima țară care a trimis un rover pe partea îndepărtată a Lunii în 2019, să finalizeze anul trecut construcția stației spațiale orbitale Tiangong și să anunțe planurile de a deveni doar a doua țară care să trimită o misiune cu echipaj uman pe Lună până în 2030.
Extinderea legăturilor internaționale ale Beijingului prin colaborarea spațială face, de asemenea, parte din acest plan - deși, până în prezent, doar câteva țări s-au alăturat la stația de cercetare lunară planificată. Printre acestea se numără Rusia, Venezuela și Africa de Sud, potrivit presei de stat chineze.
China nu este singura care își sporește programul spațial și ambițiile lunare, deoarece mai multe țări sunt atente la potențialele beneficii științifice, la prestigiul național și la accesul la resurse și la explorarea ulterioară a spațiului cosmic, pe care le-ar putea aduce misiunile lunare de succes.
Luna trecută, India a aselenizat cu nava sa spațială Chandrayaan-3 pe Lună, devenind doar a patra națiune care reușește această performanță, iar aselenizarea a ajuns mai aproape de polul sud al Lunii decât orice altă navă spațială din istorie.
În aceeași săptămână, prima misiune lunară a Rusiei din ultimele decenii s-a încheiat cu un eșec, nava spațială Luna 25 prăbușindu-se pe suprafața lunii.
Statele Unite și-au impulsionat, de asemenea, programul lunar - lansând primul zbor de testare în 2022 în cadrul programului Artemis, care vizează întoarcerea astronauților americani pe Lună în 2025 și construirea unei tabere de bază științifice acolo, NASA având, de asemenea, în vedere polul sud lunar.
La fel ca și China, SUA a adunat, de asemenea, parteneri internaționali, mai mult de două duzini de țări semnând normele acordurilor sale Artemis pentru „explorarea pașnică a spațiului îndepărtat". China nu se numără printre semnatarii actuali.
Viitoarele misiuni lunare ale Chinei
Misiunea Chang'e-6 a Beijingului de anul viitor va aprofunda înțelegerea părții îndepărtate a Lunii, colectând mostre după 10 misiuni anterioare pe partea apropiată, orientată spre Pământ, a declarat vineri CSNA într-un comunicat, care coincide cu Festivalul de la mijlocul toamnei - o sărbătoare națională chineză asociată cu Luna.
„Astfel de eșantioane le vor permite oamenilor de știință să avanseze în studiile lor despre partea îndepărtată... (și) să analizeze compoziția eșantioanelor pentru a extinde cunoștințele despre Lună", a declarat Hu Hao, un oficial de rang înalt care lucrează la misiunea Chang'e-6, pentru presa de stat chineză săptămâna trecută.
Nava spațială urmează să aterizeze în bazinul Polul Sud-Aitken de pe partea îndepărtată și să colecteze acolo mostre de praf și roci, a declarat Hu, referindu-se la o formă majoră de relief lunar de mare interes științific.
Partea îndepărtată a Lunii, care nu poate fi văzută de pe Pământ, este acoperită de cratere, dar, spre deosebire de partea apropiată, nu este dominată de marile marii lunare, sau de amprentele mai întunecate ale unor fluxuri de lavă străvechi - o diferență care îi nedumerește pe oamenii de știință.
Nava spațială Chang'e-6 va transporta, de asemenea, sarcini utile și sateliți de la patru parteneri internaționali, potrivit CNSA.
Printre acestea se numără un instrument fabricat în Franța pentru a detecta gazul radon, un detector de ioni negativi de la Agenția Spațială Europeană, un reflector laser italian de colț pentru calibrarea sistemelor radar și CubeSat din Pakistan, un satelit miniatural de formă pătrată, a precizat aceasta.
Se așteaptă ca misiunea să fie urmată de misiunea Chang'e-7 în 2026, care are ca scop căutarea de resurse lunare la polul sudic al Lunii, și de misiunea Chang'e-8 doi ani mai târziu, care ar putea analiza modul de utilizare a materialelor lunare, au declarat oficialii.
China a lansat cinci sonde robotizate din 2007 până în prezent. Ultima sa misiune, Chang'e-5, a aterizat pe Lună în decembrie 2020 și s-a întors cu mostre de roci și sol lunar.
Se încarcă comentariile...
