Pate-ul vegetal și margarina, bombele cu ceas de pe masă. Câte E-uri punem în farfurie la o gustare

Când alegem un produs de pe raft este important să citim eticheta. În perioada postului, pate-ul vegetal și margarina sunt tot mai căutate, dar periculoase. Acestea ajung să conțină chiar și 30 de E-uri!

Margarina, un aliment de evitat FOTO Adevărul

Pate-ul vegetal, de post, împreună cu margarina, care puse pe pâine alcătuiesc un sandviș simplu, rapid și gustos, sunt deosebit de periculoase pentru sănătate.

În urma studiilor pe care le-a efectuat, InfoCons a ajuns la concluzia că un astfel de sandviș, care este consumat atât de adulți, dar și de cei mici, poate ajunge să conțină chiar și 30 de E-uri. Acesta poate fi consumat ca o gustare sau poate înlocui o masă întreagă.

E407, nelipsit din 95,65% din pate-uri

Într-un astfel de sandvich putem găsi zeci de E-uri. Din punct de vedere al aditivilor alimentari din cele 23 de produse aflate în magazine, acestea au prezent între 3 și 12 aditivi alimentari.

95.65% dintre produsele studiate au avut în componență caragenanul (E407). Acestea este un aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, agent de îngroşare, de umplere şi de aglomerare. Este un  produs natural, obţinut din anumite specii de alge. Se utilizează în cantităţile prevăzute de reţete în produse lactate, în dulciuri, creme, grăsimi emulsionate tartinabile cu sau fără arome, sosuri, toppinguri, dressinguri, îngheţate, fructe şi legume prelucrate, conservate, produse din carne,peşte, ouă, condimente, supe, ciorbe, membrane comestibile, produse din proteine vegetale, suplimente nutritive etc. Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari.În cantități mari poate provoca balonare.

Potențialul neurotoxic al glutamaților

 91.30% dintre produsele studiate au avut în componență monoglutamatul de sodiu (E 621). Foarte folosit în pate-urile vegetale, la fel ca și caragenanul, monoglutamatul de sodiu este un potențiator de aromă. Este sarea de sodiu a acidului glutamic. Pentru uz industrial, se obţine prin fermentaţie bacteriană din melasă. Glutamatul monosodic se utilizează pentru a accentua aroma şi gustul natural al alimentelor. Glutamaţii conferă gustul „umami”, considerat ca fiind al cincilea gust de bază, alături de cel dulce, acru, sărat şi amar.

Se poate adăuga în orice aliment, inclusiv în băuturi alcoolice sau nealcoolice în proporţie de până la 1%, permiţând astfel micşorarea cantităţii necesare de sare. O proporţie mai mare de 1% nu va putea accentua mai mult gustul, dar poate să-l denatureze.

Unele studii au evidenţiat un potenţial neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, în timp ce alte studii nu.

Totuşi, potenţialul neurotoxic este real, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător, iar bariera sangvină cerebrală, care asigură protecţia creierului de toxine şi neurotransmiţători în exces nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să nu protejeze toate zonele cerebrale sau să fie deteriorată. Astfel, glutamatul se transformă într-o aşa-numită excitotoxină, care stimulează excesiv neuronii, distrugându-i. 

Interzis sugarilor și copiilor mici

În general nu se produc efecte secundare, aditivul fiind considerat sigur de către Comisia comună a experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie. Sunt însă unele persoane care acuză amorţeală, slăbiciune, tremurături, ameţeli, dureri de cap şi palpitaţii („Sindromul restaurantului chinezesc”), sau chiar probleme respiratorii, atacuri de panică, schimbări bruşte de dispoziţie, hiperactivitate, greaţă etc. Unii cercetători japonezi corelează consumul excesiv şi îndelungat de glutamaţi cu unele boli degenerative ale creierului şi ochilor. Aditivul nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Ce aditiv dă culoarea apetisantă

69.56% dintre produsele studiate de către InfoCons au avut în componență ascorbat de sodiu (E301). Acesta este un aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, având şi proprietăţi de stabilizare a culorii produselor. Este sarea de sodiu a acidului ascorbic E 300, adăugându-se conform cantităţilor prevăzute în reţete în lapte parţial sau total deshidratat, în legume şi fructe refrigerate, congelate sau conservate, în produse de panificaţie şi paste făinoase, în preparate din carne tocată proaspătă, în bere, sucuri, nectaruri şi concentrate din fructe. Ca și ceilalți doi aditivi menționați mai sus, ascorbatul de sodiu este foarte utilizat în prepararea pate-urilor vegetale.

De asemenea, pe lângă cei trei aditivi menționați, au mai fost identificați: E150, E330, E481, E452, E415, E471, E451, E120, E635, E508, E412,E 316, E466, E516, E472a.

Conform InfoCons, 91.30% dintre produse au avut mai puțin de 5 grame de proteine/100g. Cantitatea de proteine se situează între 2-7g pentru produsele studiate.

“Remarcăm faptul că produsele cele mai bogate în glucide sunt și cele mai sărace în fibre. De asemenea, unele produse prezintă și cantități de zaharuri de până la 1,60g. Cantitatea de glucide se situează între 3,3-8g. 95.65% dintre produse au avut cel puțin 1g de sare în compoziție. Cantitatea de sare din produsele studiate s-a situat între 0,51 și 1,89 g.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 2.5 milioane de decese ar putea fi prevenite dacă nivelul de consum global al sării ar scădea până la cantitatea recomandată de 5 grame/zi”, se arată în studiul InfoCons.