Nouă obiceiuri bune care fac rău
0
Pentru a rămâne sănătos, elementele de bază par uşor de urmat: mănânci bine, faci exerciţii, dormi suficient şi eşti pe drumul cel bun. Dar lucrurile sunt mult mai complicate decât par. Descoperă care sunt obiceiurile care trebuie temperate.
Site-ul mnn.com a realizat o listă a obiceiurilor care pot dăuna sănătăţii nostre, chiar dacă unele sunt tabieturi zilnice, cum ar fi spălatul pe dinţi după fiecare masă.
1. Folosirea abuzivă a gelului de curăţare a mâinilor
Dacă nu eşti expus într-un mediu predispus la germeni, cum e spitalul, atunci săpunul şi apa pot înlocui foarte bine gelul de curăţare al mâinilor. „Folosirea abuzivă a acestui produs creşte rezistenţa virusurilor şi a bacteriilor la antibiotice, deoarece multe produse conţin triclosan (o substanţă antibacteriană şi fungicidă)“, spune Richard Gallo, profesor dermatolog la Universitatea din San Diego, California.
Este indicat să ne ferim de săpunurile care conţin triclosan şi să optăm pentru cele care conţin mai mult alcool. Gelul de mâini este indicat în momentul în care nu ne aflăm în apropierea unei chiuvete cu apă şi săpun.
2. Experimentarea produselor de îngrijire a pielii
Cine nu e tentat să cumpere ultimele creme şi seruri, mai ales cele care promit să ţină îmbătrânirea departe? Să cauţi produsele care funcţionează pe tipul tău de ten este perfect normal, dar să-ţi faci un obicei de a căuta produse care să-ţi ofere „fântâna tinereţii“ nu este benefic, în final. „Îmi încurajez pacienţii să îşi facă un tabiet şi să se ţină zilnic de el“, spune Jody Levine, dermatolog. Femeile se plictisesc repede de «rutina frumuseţii», mai ales când nu văd rezultate imediate. Poate dura între şase şi opt săptămâni pentru a observa schimbări, iar dacă foloseşti un produs care să sporească colagenul, atunci trebuie să aştepţi şase luni“.
Levine îşi avertizează pacienţii că dacă schimbă produsele foarte des, sunt predispuşi la rozaceea adultă (o boală a pielii care se manifestă prin urme roşii, neuniforme şi inflamate pe piele). „Oamenii îşi sensibilizează pielea dacă încearcă prea multe produse diferite“, adaugă dermatologul. Preferabil este să continuam cu produsele care ne fac bine, dar dacă vrem să încercam ceva nou, atunci ar trebui să ne consultăm medicul dermatolog. „Ţine-ţi-vă pielea curată, proaspătă şi catifelată şi nu vă aşteptaţi la miracole, în special în cazul produselor anti-îmbătrânire“, conchide Levine.
3. Purtatul papucilor flip-flop
Să înlocuieşti cizmele şi ghetele cu papucii flip-flop nu are efectul dorit de cele mai multe ori, adică picioare odihnite şi relaxate. „Papucii şi tipul acesta de încălţăminte care nu are un suport arc, nu oferă niciun sprijin structural piciorului, ceea ce poate duce la fracturi de stres, pentru că picioarele devin tensionate susţinând greutatea corpului“, a spus ortopedul Jordana Szpiro din Boston. O altă problemă este aceea că muşchii piciorului sunt suprasolicitaţi să menţină papucii în picioare.
Jordana recomandă ca la piscină sau la plajă să mergem încălţaţi pentru a evita infecţiile dermatologice, foarte răspândite în astfel de medii. Pediatrul recomandă sandale comode, confortabile, care să ofere sprijinul necesar şi ne îndreaptă spre tocurile otopedice.
4. Spălatul pe dinţi după fiecare masă
Faptul că mulţi aleg să se spele pe dinţi după fiecare masă, pentru că li se pare că îşi protejează mai bine dantura, nu e cea mai bună obişnuinţă, spune stomatologul Greg Diamond. Mâncarea poate lăsa un acid pe dinţi, care slăbeşte smalţul, iar periajul în momentul în care smalţul e slăbit, îl poate înlătura. Pentru a scăpa de particulele de mâncare rămase, stomatologul recomandă să ne clătim gura cu apă şi să lăsăm periajul pentru seară şi dimineaţă.
Un periaj circular al dinţilor ne ajută să înlăturăm mai eficient bacteriile dintre dinţi şi gingii. Prin periajul în sus şi jos sau dintr-o parte într-alta se poate lăsa în urmă bacterii dăunătoare, care dau naştere la diferite boli ale gingiilor, în timp ce aplicarea unei presiuni prea mari asupra loc, determină retragerea acestora.
5. Doar exerciţii cardio
Este uşor să-ţi asumi faptul că cel mai uşor mod de a pierde din greutate este antrenamentul cardio, dar dacă „faci doar cardio, atunci corpul va deveni obişnuit cu rutina şi, în timp, începe să ardă prea puţine grăsimi“, spune Joseph Ciccone, terapeut la Columbia Doctors Eastside Sports Therapy din New York. În plus, mişcările repetate pe banda de alergat pot determina încordare musculatură, aşa că este recomandat să alternezi exerciţiile şi să strecori pauze cât de mici între ele.
Integrarea exerciţiilor de rezistenţă va creşte masa musculară, care te va ajuta să arzi mai multe calorii în fiecare zi, chiar şi atunci când te odihneşti, sfătuieşte Jennifer Fleischer, antrenor şi nutriţionist în San Francisco. Ea recomandă exerciţiile cardio o dată pe săptămână.
6. Săritul meselor
„Femeile şi-au creat obiceiul de a salva caloriile pentru distracţia de mai târziu“, spune Danine Fruge, director asociat la un centru medical şi spa din Miami. De exemplu, multe femei sar peste prânz pentru a avea parte de puţină relaxare cu un pahare de vin la sfârşitul zilei.
„Din păcate atunci când nu mănânci micul dejun sau prânzul, dezvolţi pofte şi iritabilitate, care pot duce la supraalimentare pe parcursul zilei“, explică Fruge. O abordare mai inteligentă este să mănânci la fiecare masă şi să iei gustări pe tot parcursul zilei, ca la cină să nu fi tentat să-ţi umpli farfuria cu alimente bogate în calorii şi grăsimi.
7. Să bei doar apă îmbuteliată
Din ce în ce mai mulţi oameni optează pentru apa îmbuteliată şi o evită pe cea de la robinet, doar că apa îmbuteliată nu conţine fluor şi tot mai mulţi adulţi suferă de un deficit al acestei substanţe, observat în apariţia cariilor dentare. Alege să bei apă trecută printr-un sistem de filtrare, care ţine impurităţile la distanţă, dar care îţi permite să beneficiezi de fluor.
8. Curăţenia cu produse dezinfectante
„Curăţenia casei cu dezinfectanţi şi alte produse chimice nu diferă de curăţenia cu produse obişnuite, dar provoacă astm“, susţine Rebecca Sutton, om de ştiinţă la Environmental Working Group (EWG). Printre chimicalele pe care cercetătorii de la EWG le consideră dăunătoare se numără butoxyethanolul, considerat a fi cancerigen, alkylphenol ethoxylates, care determină tulburări hormonale, şi ethanolamines, care cauzează astmul.
Deoarece companiilor de produse de curăţare nu li se cere să treacă toate ingredientele pe etichete, atunci ne confruntăm cu o problemă dificilă când trebuie să alegem un produs. Metodele pe care Sutton le recomandă sunt, fie un amestec de apă şi oţet, fie bicarbonat de sodiu, ambele având proprietăţi antibacteriene naturale.
9. Să ne îndopăm cu suplimente nutriţionale
Când vine vorba de vitamine şi minerale, oamenii nu cred că în cantităţi mai mult decât suficiente, ele pot face rău. „Oamenii iau, destul de des, suplimente nutriţionale fără să înţeleagă ce consumă sau dacă au, într-adevăr, nevoie de ele “, a afirmat Christine Rosenbloom, profesor la Universitatea de Stat din Georgia. Din cauza mâncării din prezent, şansele sunt ca majoritatea dintre noi să nu avem deficit nutriţional major, însă mentalitatea funcţionează astfel: „dacă primeşti vitaminele şi mineralele de care ai nevoie, atunci suplimentele nu vor avea efect “. Sunt totuşi o mulţime de efecte secundare ale suplimentelor nutriţionale: vitamina A în exces poate fi toxică pentru un fetus, vitamina C poate cauza disconfort gastro-intestinal, vitamina B6 poate provoca leziuni ale sistemului nervos.
Înainte de a ne arunca asupra suplimentelor nutriţionale, ar trebui să căutăm alte metode de a face rost de substanţele deficitare din organismul nostru, şi cea mai bună metodă este să căutam alimentele care ar putea să ne ofere ceea ce ne lipseşte.
Se încarcă comentariile...
