Planul diabolic al al lui Hitler pentru Europa de Est. Câți oameni ar fi trebuit să moară și care ar fi fost soarta României
0Hitler plănuia un genocid la scară largă în estul Europei. Acesta dorea să extermine o bună parte din populația slavică și să o înlocuiască cu etnici germani. Doar României, Bulgariei și Ucrainei le rezervase altă soartă în planul său estic.
Hitler și colaboratorii săi apropiați aveau un plan bine stabilit pentru instaurarea unei noi ordini mondiale după terminarea războiului. Mai ales după succesul inițial, erau convinși că-l vor câștiga, profitând de lipsa de reacție și dezbinarea aparentă dintre marile puteri occidentale. Mașina de război germană luase prin suprindere și făcuse ravagii în Europa Centrală și de Vest. A ocupat în numai câțiva ani Olanda, Belgia, Franța, Austria, Cehoslovacia, Polonia, Danermarca și Norvegia. Ba chiar, deschisese și al doilea front, atacând Uniunea Sovietică. Atacul asupra Rusiei, în faza inițială, adică în vara lui 1941 a fost un succes. Părea că Hitler nu poate fi oprit. Planurile sale erau parțial cunoscute, mai ales în privința evreilor, romilor, personelor cu dizabilități și a tuturor adversarilor politici. Mai exista însă un plan diabolic al naziștilor, puțin cunoscut, care a ieșit la iveală și a îngrozit pe toată lumea. Era planul său pentru Europa de Est. Ar fi fost un genocid fără precedent în istoria omenirii. Practic exterminarea popoarelor întregi și înlocuirea acestora cu etnici germani. România se afla și ea în zona vizată de Hitler, dar pentru români dictatorul nazist avea cu totul alte planuri.
”Ostplan”, top secret nazist
Încă de dinaintea războiului, Heinrich Himmler, mâna dreaptă a lui Hitler și unul dintre cei mai importanți ideologi naziști, un apostol întunecat al epurării etnice, gândise un plan diabolic pentru Europa de Est. Acesta spera ca Germania Nazistă să câștige războiul iar în teritoriile cucerite totul să fie transformat conform viziunii sale asupra lumii. Planul a fost încredițat la doar câțiva apropiați din SS și purta numele de ”Generalplan Ost”, sau ”Planul General pentru zona de Est". Ideile au fost mai apoi puse pe hârtie și au dus la elaborarea unui plan în adevăratul sens al cuvântului, pe etape, bine structurat, cu obiective clare. Cel care s-a ocupat de elaborarea planului a fost RSHA adică în traducere Biroul Principal de Securitate al Reichului German al SS, condus de Heinrich Himmler.
Lucrul la ”Generalplan Ost" ar fi început în mod oficial din iunie 1941, după punerea în aplicare a planului ”Barbarossa”, adică invazia URSS. Planul a fost revizuit în repetate rânduri, fiind adăugate planuri și idei în funcție de evoluția războiului pe frontul de est. Planul a fost finalizat în primăvara lui 1942 și trimis către Ostministerium, organismul care controla teritoriile estice ocupate. Planul era cunoscut doar de cei din ierarhia nazistă, fiind clasificat ca top secret. Probabil nici astăzi nu am fi aflat nimic despre el, fiindcă majoritatea actelor au fost distruse, dacă nu ar fi rămas memorandumul din 27 aprilie 1942 al directorului pentru politici rasiale, Erhard Wetzel. În cadrul memoriului acesta își spune punct cu punct părerea privind planul, și astfel au fost divulgate intențiile naziste privind estul Europei.
Planul diabolic prin care trebuiau să fie omorâți 30 de milioane de oameni
Acest plan s-a bazat pe o mitologie nazistă la modă. Himmler, de altfel, iubea mitologia, o folosea pentru a justifica multe dintre acțiunile naziștilor. Unul dintre aceste mituri preferate de naziști a fost acela că estul Europei a fost ocupat în mod abuziv de triburile slave și baltice, după căderea Imperiului Roman, prin invazii repetate. Prin conceptul de „Lebensraum”, adică a ”spațiului vital”, naziștii teoretizau necesitatea expansiunii către est tocmai pentru ca poporul german, superior, să se dezvolte și să civilizeze aceste zone considerate înapoiate și ”murdărite” de rase inferioare. Populațiile slave și baltice erau clasificate de naziști drept ”untermenschen", adică ”suboameni”. Tocmai pentru a rezolva problema spațiului vital necesar "rasei superioare" ariene de a evolua și de a trăi prosper a fost elaborat și conceptul de ”drang nasch osten”, adică ”răspândirea către est”.
Inclusiv în Mein Kampf, Hitler a dedicat un întreg capitol aceste orientări politice către Est, explicând faptul că una dintre cele mai mari probleme ale Germaniei era densitatea mare a populației. Așa că o problemă urgentă era obținerea de teritoriu, mergând către zonele mănoase și ofertante din punct de vedere economic din Estul Europei. Tocmai de aceea a fost elaborat și planul "Barbarossa” de ocupare a URSS. Dacă planul ”Barbarossa" era un plan militar de înfrângere a sovieticilor, ”Generalplan ost” era proiectul de reconfigurare a teritoriilor cucerite din est, conform noii ordini naziste. Pe scurt, se preconiza exterminarea masivă a slavilor și balticilor și înlocuirea lor cu populație germană. Prima etapă era efectiv exterminarea în masă, fie prin înfometare, fie prin eliminare fizică directă a slavilor și balticilor. În unele cazuri, femeile erau păstrate, în special polonezele, pentru alte proiecte năucitoare ale naziștilor, prin care se urmărea crearea unei rase pur ariene, cu ochi albaștrii și păr blond. În a doua etapă, după ce "terenul era curățat” prin exterminare, urma colonizare etnicilor germani. Himmler estima un genocid în adevăratul sens al cuvântului, cu peste 30 de milioane de morți.
”Este o chestiune de extistență, deci va fi o luptă rasială de o severitate nemiloasă, în cursul căreia 20-30 de milioane de slavi și evrei vor pieri prin acțiuni militare și crize de aprovizioare cu alimente", preciza Himmler. Conform planului țările baltice, Lituania, Letonia și Estonia urmau să fie desfințate, iar populația ar fi fost deportată în Siberia de Vest. Singurii scutiți erau estonienii, care ar fi fost tolerați. Polonezii, în schimb urmau să fie exterminați în proporție de 85%, fiind păstrate doar grupuri mici de țărani, polonezi. Cehii ar fi fost tolerați într-o oarecare măsură, în timp ce rușii cel mai probabil deportați și exterminați în număr mare. Ucrainenii, aproximativ 35% urmau să fie germanizați iar restul deportați sau uciși prin înfometare. De exemplu, pentru Ucraina exista acest plan al confiscării alimentelor, iar soldaților germani urma să le fie interzisă orice manifestare de milă inclusiv față de femei și copii. Pentru acest plan au fost alocate 45.7 miliarde de mărci germane, fonduri destinate reconstrucției estului Europei pe fundamente naziste.
România și planurile naziștilor
Ca aliați ai Germaniei Naziste, românii nu intrau în planurile de exterminare și deportare ale lui Hitler. La fel ca Ungaria și Bulgaria, România, puternic mutilată din vara lui 1940, urma să fie un stat marionetă a Germaniei Naziste, tolerat în zonă. Pe nemți îi interesau resursele naturale ale României dar și poziția strategică în cadrul Operațiunii „Barbarossa„.
” Ar fi fost imposibil să pornim înaintea primăverii lui 1941. Iar dacă rusul ar fi ocupat România în toamna lui 1940 si ar fi cucerit sursele de petrol atunci le-am fi pierdut pe acestea în anul 1941. Noi avem marea productie germană, însă ceea ce înghite numai aviația, ce înghit diviziile noastre de tancuri, sunt totuși cantități monstruoase. Este un consum care depășește toate imaginațiile. Fără contribuția a cel puțin 4 până la 5 milioane de tone de petrol românesc, nu am putea duce războiul. De asta am fost foarte ingrijorat”, preciza Hitler la o întâlnire cu președintele Finlandei, Carl Mannerheim, în anul 1942, privind soarta României în raport cu URSS. Îi disprețuia pe români dar avea nevoie de resursele lor. Pe Ungaria și România le ținea în șah. După război le-ar fi lăsat, probabil să se sfâșie între ele, mai ales că Antonescu i-a declarat deschis lui Hitler, că după război, va regla conturile cu Ungaria. Slăbite acestea ar fi fost probabil ușor manipulate sau germanizate.
Se încarcă comentariile...
