1 Mai, de la serbările câmpenești cu un mic și-o bere la petrecerile VIP cu șampanie de lux
0Dacă bunicii și părinții noștri petreceau ziua de 1 Mai la serbări câmpenești sau defilând pe bulevardele orașelor, astăzi, unii primesc o mini-vacanță cu ieșiri la iarbă verde, alții aleg partyuri scumpe în cluburi de pe litoral.
Ziua de 1 Mai reprezintă pentru România mult mai mult decât omagierile „conducătorilor iubiți“, tovarășii Nicolae și Elena Ceaușescu, defilările pe marile bulevarde ale orașelor și depășirea planurilor de producție. Ziua de 1 Mai nu este doar despre Vama Veche și deschiderea sezonului estival pe litoral, ci, în lumea satului, în cea a strămoșilor, se sărbătorea începutul verii – se organizau mese și hore pentru a întâmpina belșugul verii. În ziua de Armindeni, fiecare familie punea la poartă câte o ramură verde de fag, de stejar, de salcie, cu doar puține frunze în vârf, era lăsată unde a fost pusă până cădea, sau până ce se macină grâul cel nou și se face prima pâine din acest grâu. Atunci se tăia crenguţa și se aprindea cu ea focul în cuptor. În Muntenia și în Moldova, în ziua de Armindeni se frige un miel, se mănâncă și de asemenea se bea vin din pelin. Unii oameni aduc cu ei și lăutari și petrec până seara, când se întorc în sat cântând și bând, împodobiți fiind cu flori de liliac și pelin verde la pălării. Se crede că acela care nu sărbătorește Armindenul se îmbolnăvește și zace timp de un an, iar celui care lucrează i se dă foc la casă de către rândunele.
În anii ’30, pe când comunismul acționa ilegal în România, ziarul „Dimineața“ anunța faptul că în toată țara, de 1 Mai, se organizau serbări câmpenești, fiind interzise demonstrațiile de stradă cu steaguri roșii. „Sindicatele profesionale amsterdamiste vor sărbători anul acesta 1 Mai, în toată ţara, prin întruniri şi serbări câmpeneşti. Comitetele centrale ale acestor organizaţii ceruseră guvernului autorizaţie şi pentru demonstraţii de stradă cu placarde şi steaguri roşii. Autorizaţia le-a fost însă refuzată. Li s-au acceptat numai întrunirile şi serbările. În acest sens, ministerul de interne a trimis circulări în toată ţara. De asemenea a fost autorizată – în conformitate cu legea colectării de fonduri publice – vânzarea insignelor de 1 Mai, editate de partidul social democrat“. Întruniri publice aveau loc în toată țara, dintre care 20 numai în Vechiul Regat.
1 Mai, ziua în care se sărbătorea Armata Roșie
Odată cu venirea comuniștilor la putere, sărbătoarea s-a politizat de la an la an. În primii ani de pace, după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, se sărbătorea Armata Roșie, iar cântecele patriotice vorbeau despre Lenin și despre stârpirea moșierimii și a burgheziei. 1 Mai nu mai era despre muncitori, ci despre „tovarăși“. „1 Mai a fost mereu, de zeci de ani încoace, o mare zi de luptă și de sărbătoare a clasei muncitoare și a tuturor celor ce muncesc. În perioada guvernărilor reacționare din România, sub regimul partidelor «istorice» și al dictaturilor fasciste, 1 Mai a fost un prilej de manifestare împotriva reacțiunii și fascismului, pentru pace, libertate și democrație. Și mulți tovarăși și-au pierdut libertatea lor, unii și-au dat și viața, pentru a organiza demonstrațiile populare împotriva fascismului provocator de război“, scria în 1946 publicația „Luptătorul“.
Pentru că nu erau suficiente mulțumirile adresate celor care au ocupat teritoriul românesc și ne-au lăsat fără bogățiile solului, subsolului, dar și fără flotă după război, în paginile ziarului erau și citate din Lenin. „Două lumi stau faţă în faţă în această luptă mare: lumea capitalului şi lumea muncii, lumea exploatării şi a sclaviei, lumea frăţiei şi a libertăţii“; „În ziua de 1 Mai, muncitorii sărbătoresc deșteptarea lor la lumină și la știință, menirea lor frățească pentru lupta împotriva oricărei subjugări, împotriva oricărei samavolnicii, împotriva oricărei exploatări și pentru orânduirea socialistă a societății“. Până și ziarele de sport vorbeau în numerele de 1 Mai despre ogoare și clasa muncitoare: „Deschidem larg porţile şi ferestrele fabricilor şi atelierelor mucede. Creiăm drumuri noul, drumurile maselor, cari şi-au sleit forţele fizice lângă maşini sau pe ogoare“.
Serbări populare, filme în aer liber, șezători
Dacă e să ne luăm după presa vremii, prima mare defilare a avut loc la 1 Mai 1947, când membrii sindicatelor din Capitală au fost chemați la o mare demonstrație, urmată de o defilare prin Piaţa Victoriei în faţa tribunelor unde erau membrii Guvernului, conducătorii clasei muncitoare. „Din partea Comitetului Executiv al C.G.M., va vorbi tov. Gheorghe Apostol. Defilarea va începe la orele 10 fix. Accesul la tribune este permis până la orele 9,30 numai pe bază de invitaţii speciale“.
După ce defilarea se termina, oamenii puteau să se bucure, în sfârșit, de ziua frumoasă de început de mai. Ziarele anunțau că, începând cu ora 14.00, în Parcul National de pe Șoseaua Kiseleff se organiza o mare serbare populară în aer liber, iar de la ora 17.00, în Piața Națiunii. În Piața Palatului și Piața Victoriei aveau loc serbări cu program artistic-cultural organizat de sindicate. Ziua se încheia cu proiecții cinematografice în aer liber în Piața Grand, cartierul Tei (Piața Sfânta Treime), Colentina (în curtea școlii primare), Piața Brătianu, vizavi de Cimitirul Bellu, dar și la Banu Manta și în Dudești. Și Armata sărbătorea 1 Mai: Conform unui ordin al ministrul de Război, general de Corp de Armată Mihail Lascăr, în fiecare unitate urmau să se desfășoare serbări prin adunarea tuturor ostașilor într-un cadru festiv, „unde se vor desfășura programe artistice, șezători“.
Chiar și în această zi de sărbătoare, ziariștii acelor timpuri înfierau burghezia și moșierimea, spunându-le cititorilor cum „În preajma zilei de 1 Mai şi a altor date importante în istoria clasei muncitoare, burghezia şi moșierimea mobilizau întreg aparatul de oprimare împotriva muncitorimii. Cu zile și chiar cu săptămâni înainte de 1 Mai, poliţia stăpânirii reacţionare burghezo-capitaliste asvârlea în închisori şi în beciurile poliţiei şi siguranţei pe toţi cei ce puteau fi identificaţi ca luptători, susţinători şi aderenţi ai cauzei elasei muncitoare“, aflăm din numărul din anul 1949 al publicației „Lupta Sibiului“. În timp ce aceste cuvinte erau scrise, se deschidea Gulagul Canalului Dunăre-Marea Neagră, cu ale sale colonii de muncă, unde au fost trimiși, la exterminare, nume mari ale politicii interbelice, „chiaburi“, dar și toți cei care se opuneau regimului comunist, adus în țară de armata cotropitoare, de Armata Roșie.
Masa tovărășească de la Snagov
În anul 1968, la București, demonstrația oamenilor muncii s-a desfășurat în Piața Aviatorilor. „Peste 250.000 de bucureșteni au venit la demonstrație cu flori, cu numeroase grafice și pancarte care ilustrează progresele patriei noastre socialiste, rezultatele transpunerii în viață a istoricelor hotărîri ale Congresului al IX-lea și ale Conferinței Naționale a partidului. Piața Aviatorilor a îmbrăcat haină festivă“. În articolul din ziarul „Unirea“ din anul 1968 aflăm și cum era decorul: deasupra tribunei centrale era un mare glob pământesc și un steag roșu cu data festivă, 1 Mai. Pe o eșarfă purpurie, ce înconjura globul, era trecută chemarea „Proletari din toate țările uniți-vă!“, iar dedesubt urarea: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, ziua frăției muncitorilor de pretutindeni!“. De cealaltă parte a pieței, deasupra tribunei se înălța un mare medalion cu portretele dascălilor proletariatului: Marx, Engels și Lenin.
Și nomenclatura acelor vremuri petrecea după ce primea omagiile oamenilor muncii. Astfel, aflăm dintr-o știre publicată în ziarul „Zori noi“ din anul 1968 că, după demonstrația oamenilor muncii din Capitală, CC al PCR a oferit „o masă tovărășească în parcul Palatului Snagov“. Alături de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Paul Niculescu-Mizil, erau mulți alți membri din conducerea de partid și de stat.
Carnavalurile tineretului
În anul 1970, cu ocazia zilei de 1 Mai, un ziarist de la „Scânteia tineretului“ a făcut un reportaj în lumea petrecerilor organizațiilor UTC. „Orele de repaus ale celor trei zile de început de mai au fost consacrate, ca de obicei, cîntecului, dansului, voii bune în aerul răcoros al parcurilor şi al pădurilor, al grădinilor şi al teraselor, al stadioanelor şi al pieţelor publice, milioane de tineri din întreaga ţară şi-au exprimat, în limbajul specific vîrstei, bucuria de a trăi sub soarele luminos al socialismului, energia, vitalitatea şi entuziasmul“, scria autorul.
Primul popas a fost la Clubul tineretului din sectorul 4 al Bucureştiului, unde au avut loc spectacolele „Primăvara-n carnaval“, „La braţ cu tinereţea“, „Flori de mai“, la care au participat mii de tineri de la „Flacăra roşie“, Fabrica de ace „şi din alte locuri de muncă şi de învăţătură din această parte a oraşului“. Pe scenă au urcat, pe lângă artiștii de la ansamblul folcloric „Doina“, actorii Al. Lulescu şi Nicu Constantin.
Alt colț al Bucureștiului, altă distracție: tinerii angajați la uzinele Automatica, Electronica, de la institutele de cercetări şi proiectări şi din alte întreprinderi, instituţii şi şcoli ale sectorului 1 al Capitalei au luat drumul Ateneului Tineretului, unde era o expoziție a mașinilor de epocă. În Parcul Libertăţii, Ansamblul Periniţa „a salutat măreaţa sărbătoare şi prin armoniile corale din «1 Mai» de Ciprian Porumbescu“, iar în Herăstrău, a evoluat Ansamblul „Ciocîrlia“ și trupa Teatrului satiric-muzical „C. Tănase“.
În țară, la Brăila, tinerii, pe parcursul zilei, au participat la numeroase manifestări sportive dotate cu Cupa 1 Mai. Seara, „un întreg alai de tineri din întreprinderile şi şcolile brăilene au străbătut străzile oraşului către locul de desfăşurare a tradiţionalului carnaval al tineretului. Odată ajunşi la faleza Dunării, întregul alai a fost întîmpinat de un număr impresionant de tineri care aşteptau cu nerăbdare deschiderea carnavalului tineretului. Cadrul natural, avînd ca fundal apele bătrînului Danubiu, avea să constituie una din premisele reuşitei acestei entuziaste manifestări a exuberanţei tinereţii“.
Îndemnul comunist: cinstirea Zilei Muncii, prin muncă
Ziua de 1 Mai a anului 1985 a „găsit poporul nostru mai unit ca oricînd în jurul partidului comunist, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păşind cu fruntea sus, încrezător în viitorul pe care şi-l clădeşte prin munca sa liberă, creatoare, hotărît să facă tot ce depinde de el pentru a ridica scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România, pe noi culmi de progres, civilizație și bunăstare“, scria „Steaua Roșie“. Nu era un caz singular. Pentru cei care n-au trăit în comunism, sau erau prea mici ca să-și mai amintească, presa aservită puterii deschidea ediția de 1 Mai cu cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, apoi, în paginile ziarelor erau doar îndemnuri mobilizatoare la muncă, mulțumiri conducerii de partid și de stat și anunțuri că s-a depășit planul de producție.
„O nouă primăvară de muncă, de creaţie s-a aşternut peste ţară. Veştile sosite din toate judeţele, din toate localităţile patriei aduc mărturii despre rodnicia acestei munci ce semnifică o întrecere eroică a poporului nostru cu timpul şi cu el însuşi. În aceste zile premergătoare începutului de Armindeni, aceste veşti au avut un numitor comun: «Fapte de muncă harnică în întîmpinarea zilei muncii, a zilei de 1 Mai». Aceasta pune în lumină un adevăr ce s-a întipărit puternic în conştiinţa întregii noastre naţiuni: acela că cea mai înaltă cinstire adusă ZILEI MUNCII este munca“, scria „Scânteia“ în anul 1983. Era o bună ocazie de oferire a titlurilor de „Erou al Muncii Socialiste“. Numai în anul 1982 au primit această distincție 176 de colective: I.A.S.-uri, C.A.P.-uri, unități agricole, unele timp de trei ani consecutiv, cum ar fi I.A.S. Prejmer și C.A.P.-ul din Scorniceşti, satul natal al lui Ceauşescu.
3.000 de grăsuni, plan depășit
De 1 Mai era cea mai bună ocazie pentru a se anunța că s-a încheiat etapa însămânțării porumbului, că s-a depășit planul de producție, că s-a dat țării cât mai mult cărbune și că pe șantierele patriei se lucrează de zor. Iată ce puteau citi oamenii în numerele festive ale ziarelor de 1 Mai: „Oamenii muncii care lucrează în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ au întîmpinat ziua de 1 Mai cu remarcabile rezultate în muncă. Colectivul Cooperativei meşteşugăreşti Progresul din Baraolt, de pildă, raportează depăşirea cu 17 la sută a planului la export“; „Cu rezultate foarte bune întîmpină sărbătoarea muncii şi colectivul Cooperativei Arta Populară din Întorsura Buzăului, care realizează şi depăşeşte, pe primele patru luni ale anului, nivelurile planificate la producţia marfă vîndută şi încasată, la producţia fizică şi la productivitatea muncii, livrînd în devans cantităţi importante de ţesături de bumbac şi confecţii beneficiarilor din țară“; „Ziua de 1 Mai a fost întîmpinată cu succese de prestigiu și de către lucrătorii de la întreprinderea economică intercooperatistă de creștere și îngrășare a porcilor Maglavit. Astfel, pe primele patru luni ale anului, ei au livrat la fondul de stat carne, cu 200 de tone mai mult față de plan. De asemenea, pe aceeași perioadă, s-au obținut 3.000 de grăsuni, adică mai mult decît dublu față de angajamentele asumate“, consemna mărețele realizări cotidianul „România liberă“ la 1 Mai 1956.
Ultimul 1 Mai tovărășesc
Și a venit și ultima sărbătoare a muncii, 1 Mai 1989. Poate mai mult ca niciodată, spoiala dată acestei zile ascundea revolta românilor față de sistemul opresiv comunist. Cu cât românii erau mai furioși și își doreau mai mult libertatea, cu atât propaganda comunistă era mai acerbă. „Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, sîmbătă, la adunarea festivă organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai – Ziua celor ce muncesc, al aniversării unui secol de la declararea acesteia ca zi a solidarităţii muncitorilor de pretutindeni şi a 59 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 din Bucureşti“, anunța „România liberă“.
„La sărbătorirea acestui Mai jubiliar şi a memorabilului eveniment de acum 50 de ani, vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că pe primele patru luni ale anului, oamenii muncii din Bucureşti au obţinut succese importante în îndeplinirea sarcinilor de plan, în condiţiile aplicării cu consecvenţă a programelor de modernizare, de ridicare a calităţii produselor, de reducere a consumurilor materiale, realizînd, în acelaşi timp, un important volum de lucrări din strălucitul program de înnoire şi modernizare urbanistică, edilitară a Capitalei“.
Zbor cu elicopterul și șampanie de 100.000 de euro
În perioada comunistă, în luna mai, când începea practic sezonul turistic, dar vremea era destul de rece pentru a sta la plajă, erau aduși sindicaliștii, care nu prea aveau dreptul să refuze și să ceară altă perioadă, întrucât, în vârf de sezon, mare parte din camerele de la hotelurile din sudul litoralului erau rezervate turiștilor străini. Un fost lucrător în Turism își amintește faptul că, uneori, de 1 Mai, erau trimişi la mare țărani care munceau pe la CAP-urile din judeţul Constanţa, prin sindicate, aceștia fiind aduși cu remorca cu coviltir în faţa hotelurilor.
După decembrie 1989, românii au prins gustul distracție pe litoral de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni fiind Vama Veche și Mamaia. Odată cu trecerea timpului, în nordul stațiunii Mamaia au apărut discotecile și barurile de fițe, locul unde copiii sau nepoții generațiilor care se mulțumeau de 1 Mai cu o halbă de bere și un mititel au spart averi impresionante într-o singură noapte. În 2018, o știre a făcut recordul absolut: câțiva tineri au comandat o sticlă de șampanie pe care au plătit 100.000 de euro. Tot în același an, în mini-vacanța de 1 Mai, un elicopter care aducea invitați VIP la deschiderea unui club din nordul stațiunii Mamaia a fost la un pas să provoace un dezastru după ce aparatul de zbor a survolat zona la mică înălţime, creând o furtună care a luat panouri pe sus punând în pericol viaţa trecătorilor, apoi a aterizat într-o parcare plină de maşini şi de oameni, făcând un salt care se putea solda cu victime. La debutul fiecărui sezon estival, petrecăreții cred că își pot permite orice și profită de faptul că plaja nu este aglomerată și își parchează bolizii direct pe nisip sau chiar intră în apă cu maşinile.
Se încarcă comentariile...
