Dependențele pe care le ignorăm, dar care cresc riscul de cancer
0Deși alcoolul și țigările sunt cele mai cunoscute că pot cauza probleme de sănătate pe termen lung, experții avertizează că și alte tipuri de dependențe pot crește riscul cancerului.
Când vorbim despre dependență, de obicei ne vine în minte fumatul sau consumul de alcool. Cei mai mulți dintre noi suntem conștienți că acestea sunt comportamente care ne pot duce spre o sănătate precară și, potențial, spre un diagnostic de cancer. Statisticile vorbesc de la sine: șase milioane de oameni fumează, 24% consumă prea mult alcool și două treimi sunt supraponderali sau obezi și, din 1995, cazurile de cancer au crescut în fiecare an.
Dar există și alte dependențe care trec neobservate și care pot fi la fel de dăunătoare sănătății noastre, arată The Telegraph. Dr. Raphael Cuomo, epidemiolog specializat în cancer și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din California, San Diego, atrage atenția asupra acestor dependențe mai puțin cunoscute, care pot crește riscul de cancer.
Dr. Cuomo spune că oamenii ar trebui să ia comportamentele adictive mai în serios. În noua sa carte, Crave: The Hidden Biology of Addiction and Cancer (Pofta: Biologia ascunsă a dependenței și a cancerului), el explorează modul în care presupusele noastre dependențe de zahăr și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor ar putea remodela biologia oamenilor, făcându-i mai susceptibili la cancer.
Dependențele pe care nu le vedem
„Acestea sunt dependențele pe care s-ar putea să nu le luăm la fel de în serios – cum ar fi nevoia constantă de a sta pe telefon și de a naviga pe rețelele de socializare, nevoia constantă de a gusta alimente procesate”, spune acesta.
Poate nu sunt clasificate drept cancerigene, însă medicul spune că aceste obiceiuri declanșează modificări celulare care ne epuizează sănătatea și ne pot face mai vulnerabili în fața bolii. Aceste dependențe de grad scăzut au consecințe mari pe termen lung, punctează Dr. Cuomo.
Dependența de ecrane
„Chiar și atunci când doar te uiți pe telefon și vezi ceva interesant, îți dă o stare de euforie ușoară, o doză de dopamină și vrei mai mult”, spune Dr. Cuomo. Acest proces, de expunere la imagini și videoclipuri captivante amestecate cu conținut mai puțin interesant, este cunoscut sub numele de „întărire variabilă”, pe care medicul o compară cu jocul la un aparat de sloturi.„Te face să derulezi și să derulezi, sperând că vei obține acea doză de dopamină. Sperăm ca euforia a ceva interesant să apară în fluxul de știri. Companiile care fabrică aceste produse cunosc aceste mecanisme și sunt fabricate având în vedere acest lucru”, explică el.
Dependența de ecrane nu este recunoscută pe scară largă din punct de vedere medical, însă impul petrecut compulsiv derulând prin dispozitivele noastre provoacă creșteri ale hormonului stresului, cortizol. „Cortizolul va împiedica relaxarea necesară pentru a repara rupturile ADN-ului și va împiedica, de asemenea, sistemul nostru imunitar să elimine celulele deteriorate”, susține Dr. Cuomo.
„Când te uiți constant la ecrane, mai ales noaptea târziu, ești expus la lumină albastră, care suprimă melatonina”, spune el. Acesta este un hormon care susține ceasul nostru biologic și protejează împotriva cancerului.
Dependența de zahăr
Anul trecut, într-o conferință internațională, un grup de experți a recunoscut oficial dependența de alimentele nesănătoase extrem de procesate drept o afecțiune.
„Când consumăm alimente zaharoase sau nesănătoase, acestea au un gust bun și ne fac să ne simțim bine”, spune el. Zahărul declanșează eliberarea neurotransmițătorilor dopamină și serotonină, care sunt asociați cu plăcerea. Acest tipar îi face pe oameni să căute în mod repetat alimente zaharoase și bogate în calorii, ceea ce Dr. Cuomo consideră că este o dependență de zahăr.
Problema este că, atunci când zahărul intră în sistemul nostru, acesta crește nivelul de insulină și stimulează factorul de creștere asemănător insulinei (IGF-1), un hormon care promovează creșterea celulară. În izbucniri scurte, aceste răspunsuri sunt normale, dar atunci când sunt experimentate în mod repetat, celulele încep să se dividă și să se multiplice mai rapid, spune Dr. Cuomo.
„În mod repetat, în timp, acest lucru va promova dezvoltarea tumorilor”, punctează medicul.
Tipurile de alimente de care suntem cel mai predispuși să devenim dependenți – care sunt bogate în zahăr, carbohidrați rafinați și aditivi – declanșează, de asemenea, inflamații, ceea ce afectează sistemul nostru imunitar și l-ar putea face mai puțin echipat pentru a identifica și elimina celulele anormale.
Cum combați comportamentele adictive
1. Abordarea cauzei principale
Apelăm la comportamente adictive ca o modalitate de a elimina stresul și ca o sursă de confort. „Căutăm un fel de distragere a atenției care să ne împiedice să ne confruntăm cu problemele noastre, să ne relaxăm”, spune Dr. Cuomo.
Abordarea sursei de stres sau a declanșatorului care te face să ajungi la mâncare sau la telefon poate ajuta la înlocuirea acestuia cu comportamente mai sănătoase, sugerează medicul.
2. Pauza forțată
„Cred că, dacă poți trăi șapte zile fără ceva, atunci ai tendința să începi să te eliberezi de dependență”, mai spune Dr. Cuomo, care îi sfătuiește pe oameni să încerce să își impună o perioadă de timp în care să nu se atingă de zahăr sau de ecrane.
„Creează bariere”, mai recomandă Dr. Cuomo. Acestea includ evitarea cumpărării de alimente zaharoase sau plasarea lor într-un loc mai incomod, cum ar fi raftul de sus al unui dulap. Pentru a reduce utilizarea anumitor aplicații, ele pot fi eliminate de pe telefon.
3. Respectarea unui program de somn
Un program regulat de somn poate ajuta la reglarea nivelului de cortizol și melatonină și poate întrerupe ciclul căutării compulsive de recompense, echipându-te mai bine pentru a evita obiceiurile nesănătoase.
„Fă același lucru în fiecare seară înainte de culcare. Culcă-te la aceeași oră în fiecare seară și trezește-te la aceeași oră în fiecare dimineață, chiar și în weekend”, sugerează Dr. Cuomo.
Se încarcă comentariile...
