Prestigiul Festivalului "George Enescu"

Orchestra Filarmonică din Berlin.      Foto: berliner-philharmoniker.de

Pe afişele festivalului sunt înscrise alte partituri de mare rezistenţă, prezentate pentru prima oară la Bucureşti: operele „Wozzeck“ de Alban Berg, „Întoarcerea lui Ulisse în patrie“ şi „Încoronarea Popeei“ de Monteverdi, „Catone in Utica“ de Leonardo Vinci şi „Elektra“ de Richard Strauss.

Text de Cristina Sârbu

Cartea de vizită a unui festival internaţional trebuie să impresioneze atât prin participare – cei mai aclamaţi muzicieni ai momentului – cât şi prin repertoriul ales a fi prezentat în concerte. Aş îndrăzni chiar să afirm că acest al doilea aspect ar putea fi mai important decât primul şi mă bucur să constat că, analizată din acest punct de vedere, şi ediţia 2015 a Festivalului „George Enescu“ de la Bucureşti are câteva propuneri cu adevărat ambiţioase şi speciale. După „Missa“ de Bernstein, „Recviemul de război“ de Britten şi „Gurre Lieder“ de Schönberg, ascultate în anii trecuţi, acum pe afişele festivalului sunt înscrise alte partituri de mare rezistenţă, prezentate pentru prima oară la Bucureşti, printre ele operele „Wozzeck“ de Alban Berg, „Întoarcerea lui Ulisse în patrie“ şi „Încoronarea Popeei“ de Monteverdi, „Catone in Utica“ de Leonardo Vinci şi „Elektra“ de Richard Strauss, oratoriul „Saul“ de Händel, foarte multe partituri gigantice de Şostakovici şi Mahler… 

Filarmonica din Berlin, la Bucureşti

Vor urca pentru prima oară pe scena festivalului românesc – spicuim – Filarmonica din Berlin (după 18 ani de tratative !) cu Sir Simon Rattle la pupitru şi Orchestra simfonică din San Francisco cu dirijorul Michael Thilson Thomas, dirijorii Christian Thielemann şi Andris Nelsons, soprana Anja Harteros, formaţiile de muzică veche „The King’s Consort“ şi „Il Pomo d’Oro“, violonista Anne Sophie Mutter, pianiştii András Schiff şi Piotr Anderszewski. 

Multe orchestre mari au ales să se prezinte de astă dată la Bucureşti doar prin ele însele, renunţând la aura unui solist virtuoz şi optând pentru a-şi demonstra propriile calităţi de ansamblu simfonic extraordinar în partituri ce nu se află la îndemâna tuturor : Filarmonica din Israel, cu Zubin Mehta la pupitru, are în programul din 31 august Schönberg („Simfonia de cameră nr. 1“) şi Bruckner („Simfonia a VIII-a în do minor“) iar în cel din 1 septembrie, Enescu – „Vox Maris“ şi Mahler – „Simfonia a IX-a“; Filarmonica din Berlin, condusă de Sir Simon Rattle, a ales „Variaţiunile de Britten pe o temă de Frank Bridge “şi „Simfonia a IV-a op. 43“ de Şostakovici (în 3 septembrie).

Partituri enesciene de referinţă

Orchestra Simfonică din San Francisco a hotărât să apară pentru prima oară în faţa publicului românesc cu „Vocile naturii“ de Enescu, „Gluma absolută”/„Absolute Jest“) de Adams şi Simfonia a III-a „Eroica” de Beethoven, iar orchestra Naţională a Republicii Moldova şi dirijorul Cristian Florea au în program Suita „Capriol“ de Worlok şi „Divertismentul pentru coarde“ de Bartók, la care au adăugat minunata dar dificila partitură a „Octuorului op. 7“ de George Enescu.

În paginile agendei de festival vor fi publicate interviuri în care muzicienii vor vorbi pe larg despre impactul Premiului „Enescu“ în carierele lor, iar Ioana Marghita va realiza un serial amplu în care va urmări, de-a lungul timpului, destinele câştigătorilor. Impresionant gestul pianistei Elisabeth Leonskaja de a dedica recitalul de la Ateneul Român memoriei lui Sviatoslav Richter, iar concertul de la Sala Palatului – memoriei pianistului român Gheorghe Halmoş.

Nu putem încheia această succintă sinteză asupra evenimentelor actualei ediţii a Festivalului „George Enescu“ fără a semnala şi câteva interpretări ce se anunţă de referinţă pentru partiturile enesciene: Zubin Mehta, Orchestra Filarmonicii din Israel şi Corul Filarmonicii „George Enescu“ – poemul „Vox Maris“; Christian Thielemann şi Capela de Stat din Dresda – Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste; Michael Thilson Thomas şi Orchestra Simfonică din San Francisco – „Vocile naturii“; Ion Marin şi Orchestra Simfonică din Londra – „Suita a II-a pentru orchestră“; Yuri Temirkanov şi Orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg – „Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc“; Constantinos Carydis şi Orchestra Operei Bavareze de Stat – poemul simfonic „Isis“; Semyon Bychkov, Filarmonica din Viena şi soprana Valentina Naforniţă – „Şapte cântece“ pe versuri de Clément Marot; Vasily Petrenko, Orchestra Regală a Filarmonicii din Liverpool şi Corul Filarmonicii „George Enescu“– „Simfonia a III-a“. Iar în concertul de închidere a festivalului – deja prin tradiţie susţinut de celebra Orchestră Regală Concertgebouw din Amsterdam –, dirijorul Andris Nelson a inclus şi „Rapsodia a II-a“ de George Enescu.

13 laureaţi ai Concursului „Enescu“, în Festival

Interesant de observat că, printre muzicienii care participă în această toamnă la festivalul „George Enescu“ de la Bucureşti, se numără nu mai puţin de 13 laureaţi ai Concursului „Enescu“ – în ordinea apariţiei pe podiumul de concert; Vlad Stănculeasa (31.08) – ediţia 2007 (vioară), Bogdan Zvorişteanu (31.08) – ediţia 1991 (vioară), Alexandru Murariu (05.09) – ediţia 2014 (compoziţie, muzică de cameră), Sebastian Androne (05.09) – ediţia 2014 (muzică simfonică), Dan Dediu (05.09) – ediţia 1991 (muzică simfonică), Elisabeth Leonskaja (06.09) – 1964 (secţiunea pian), Vlad Maistorovici (10.09) – ediţia 2003 (muzică de cameră), Eugen Ţichindeleanu (10.09) – ediţia 2003 (vioară), Sokolov Valery (11.09) – ediţia 2005 (vioară), Stefan Tarara (12.09) – ediţia 2014 (vioară), Agnes Baltsa (13.09 – ediţia 1964 (canto), Dan Grigore (17.09) – ediţia 1967 (pian), Alexandru Tomescu (19.09) – ediţia 1999 (vioară).