Dracula demitizat

Expoziţia de la Muzeul Naţional de Artă arată cum s-a construit și s-a dezvoltat legenda voievodului-vampir. În sălile Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti, de mâine până la 10 octombrie, va putea fi vizitată expoziţia-eveniment „Dracula – voievod şi vampir“.

Muzeul Naţional de Artă îşi propune, prin această ambiţioasă expoziţie, să exploreze conexiunile între legendele construite în jurul voievodului valah Vlad Ţepeş şi mitul vampirismului, prin prezentarea unui context istoric şi documentar realist, constituit atât din lucrări de artă plastică, cât şi din obiecte, costume, manuscrise etc.

Citiţi şi:

Legenda lui Dracula, promovată la castel prin arii de operă şi cinemtografie în aer liber

Expoziţia a fost prezentată de Kunsthistorisches Museum din Viena în 2008 la Castelul Ambras din Innsbruck, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului „Dracula" de Bram Stoker. La doi ani de la expoziţia deschisă la Ambras, cea de la Bucureşti include, alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia, şi piese din patrimoniul naţional.

Piesa centrală şi „vedeta" expoziţiei o constituie binecunoscutul portret al voievodului valah Vlad Ţepeş, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras din Innsbruck. Operă a unui anonim german de secol XVI, tabloul este prezentat acum pentru prima oară - deşi este o imagine iconică - publicului din România.

Pornind de la pictura heraldică, a cărei aducere în ţară este în sine un eveniment, expoziţia se articulează în patru secţiuni. Prima dintre acestea îşi propune să exploreze legendele create în jurul voievodului valah din secolul al XV-lea.

Una dintre cele mai interesante piese din această secţiune este panoul „Hristos în faţa lui Pilat" - o scenă din ciclul Patimilor ce provine de la altarul mănăstirii franciscane din Viena, conservat acum la Ljubljana, în care recunoaştem în fizionomia lui Pilat trăsăturile lui Vlad, aşa cum apăreau ele în portretele sale din epocă.

Ciornele lui Stoker

A doua secţiune ilustrează conflictele dintre turci şi creştini în Europa de Sud-Est a secolelor XV-XVIII. A treia secţiune abordează mitul vampirismului. Gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de „boala vampirismului" documentează această parte a expoziţiei, întregită de abordările literare ale subiectului: notiţele şi ciornele romanului „Dracula" de Bram Stoker şi alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Baudelaire ş.a.

Ultima parte a expoziţiei urmăreşte cum a evoluat figura lui Dracula în cinematografia mondială, cu ajutorul afişelor, trailerelor şi imaginilor din filme. În cadrul expoziţiei va rula zilnic filmul „Nosferatu - O simfonie a groazei" (1922, regia F.W. Murnau), o capodoperă a expresionismului german.