Exclusiv Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București: „Opera va face mai mult prin comasarea cu Tinerimea Română”

Proiectul prin care Guvernul României pregătește comasarea Operei Naționale București cu Centrul Național de Artă Tinerimea Română a încins spiritele. Dirijorul Daniel Jinga, managerul ONB, a explicat, pentru Adevărul, ce înseamnă această inițiativa.

Daniel Jinga. Sursa: Opera Națională București.

Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, a oferit, pentru adevarul.ro, precizări despre inițiativa de comasare a celor două instituții, pe care unii dintre artiști au arătat că o privesc cu suspiciune.

Inițiativa comasării, menită să reducă cheltuielile

„Această schimbare a venit într-o primă fază din nevoia Guvernului de a optimiza aparatul de stat, de a reduce cheltuielile din ministere. Cultura e un domeniu aparte, nu se restructurează ca un birou sau ca o fabrică. Și pentru că Opera este instituția cea mai mare din portofoliul Ministerului Culturii s-a trecut repede la căutarea unei soluții”, afirmă Daniel Jinga

În a doua fază, mult mai importantă, spune acesta, s-au discutat nevoile Operei și ale celorlalte instituții de spectacol. Instituțiile de spectacol au beneficiat, în anul 2023, de o creștere cu 45 la sută a numărului de spectatori față de 2022. Instituțiile muzicale, în mod special, au avut creșteri și mai mari. ONB a avut o creștere cu 127 la sută mai mare decât cel mai bun an de dinainte de pandemie, 2019, afirmă Daniel Jinga.

„Dar ansamblurile Tinerimii Române, care nu au o stagiune permanentă ca Opera sau teatrele dramatice, nu au avut șansa acestui tip de expunere. Cum Opera derulează un program dedicat tinerilor artiști (Studioul Ludovic Spiess) așa cum au toate Operele importante din lume, de exemplu: Accademia Teatro alla Scala, Jette Parker Young Artists Programme (la Covent Garden), L’Accademie de L’Opéra national de Paris, Lindemann Young Artist Development Program (Metropolitan Opera, New York), International Opera Studio (Opera din Zurich), această unire a Operei Naționale București cu Centrul de Artă “Tinerimea Română” și cu Orchestra Română de Tineret a căpătat repede o motivație solidă pentru un scop clar și generos: viitorul interpretării muzicale în România”, arată managerul Operei Naționale București.

Va crește numărul posturilor

Potrivit lui Daniel Jinga, noua forma de organizare propusă prin proiectul hotărârii de Guvern va avea efecte pozitive pentru angajații instituției, unul dintre motive fiind creșterea numărului de posturi.

„Știți câte posturi avea Opera București în anii de glorie, ’50 - ’60? Epoca Ludovic Spiess, Nicolae Herlea, David Ohanesian, toată pleiada marilor voci, toată tradiția la care se face acum apel? Avea 1.000 de posturi. Putem privi și așa spre tradiția și identitatea Operei, prin cifre, nu prin metafore.

Știți câte posturi are acum ONB? Are 545. Credeți că se poate obține o mărire de posturi de 83 la sută? Vă întreb cât se poate de realist: ce șanse am avea dacă am face o cerere către guvern prin care cerem o creștere cu 83 la sută a numărului de posturi? Răspunsul e destul de ușor de ghicit: nici una, sau, dacă vreți o exprimare mai optimistă: aproape nici una”, a precizat managerul Operei Naționale din București.

Unii artiști au reclamat faptul că proiectul de hotărâre ar avea consecințe nefaste asupra identității și stabilității Operei, iar alții și-au făcut griji că fuziunea ar aduce restructurări în instituție.

„Denumirea viitoarei instituții, Opera Națională Română București, îmbină și tradiția (Opera Română, cum se numea acum 70 de ani) și blazonul unei instituții de importanță națională, finanțată și sprijinită direct de Ministerul Culturii. Nu găsesc nici o problemă aici”, afirmă managerul Operei Naționale București.

De-a lungul timpului, și alte instituții de cultură importante și-au schimbat de adesea numele, adaugă acesta. 

„Vă dau exemplul Operei din Paris, cu o tradiție de … 350 de ani. Știți câte schimbări de nume a avut până acum? 28, dintre care ultimele patru s-au făcut într-un interval de 18 ani. Și Opera National de Paris a fost comasată la un moment dat cu Opera Comique și cu alte ansambluri, există o dinamică peste tot în lume din acest punct de vedere. Anul acesta, Covent Garden, cum i se spune colocvial, și-a schimbat denumirea din The Royal Opera House în The Royal Ballet and Opera. Deci, să nu exagerăm”, arată managerul Operei Naționale București.

Managerul ONB: angajații nu au de ce să fie îngrijorați

Dirijorul Daniel Jinga afirmă că îngrijorarea angajaților că își pot pierde locurilor de muncă, odată cu comasarea celor două instituții nu este justificată.

„Ultima dată când am verificat, textul Hotărârii de Guvern începe, cum e și normal, cu Articolul 1. care începe, la rândul lui aceste cuvinte: “Se înfiinţează Opera Română, denumită în continuare Opera, instituţie publică de spectacole şi concerte, de repertoriu, de importanţă naţională, etc., etc. “ De unde până unde s-a ajuns de la “se înființează o instituție” la “guvernul vrea să ne dea pe toți afară”? Dacă textul guvernamental specifică: “instituție publică de spectacole și concerte, de repertoriu, de importanță națională” - ce altă subliniere ar mai fi necesară? Exact aceasta este și misiunea Operei în acest moment. Îmi e destul de greu să înțeleg de unde vine temerea că artiștii își vor pierde slujbele. Am transmis în toate discuțiile cu angajații același mesaj, neschimbat: Nu lăsăm pe nimeni în urmă”, arată Daniel Jinga.

Personalul artistic nu se va reduce, iar această comasare va crea locuri de muncă în plus, în special pentru tineri, pe bază de proiecte pentru tinerii muzicieni și artiști lirici, adaugă acesta.

„De exemplu, noi nu putem construi azi o microstagiune pentru tinerii cântăreți din programul de tineret pentru că orchestra Operei are deja un program încărcat. Dar am putea face asta având proiecte comune cu Orchestra Română de Tineret. Toată lumea are de beneficiat din asta și în primul rând publicul. Apoi tinerii muzicieni care vor fi mai bine pregătiți: nu numai pe podiumul orchestral simfonic, dar și în fosa de operă, e o experiență pe care absolvenții unui conservator nu o au nici în țările dezvoltate”, spune directorul Operei Naționale București.

Potrivit acestuia, o treime din muzicienii din Orchestra Operei provin din Orchestra Română de Tineret.

Dirijorul Daniel Jinga susține că temerile oamenilor au apărut pur și simplu din dreptul fundamental al libertății de exprimare, iar mesajele dramatice, cu privire la „pierderea identității Operei” și „desfințarea ei” au fost preluate de mass-media.

Managerul Operei Naționale București adaugă că a propus ministerului Culturii reducerea cheltuielilor administrative și de întreținere și alocarea unor bugete mai generoase proiectelor și activității artistice.

„La ora actuală, bugetul ONB pare unul foarte generos, dar 95 la sută din această sumă este reprezentată de fondul de salarii și cheltuielile curente de întreținere a clădirii. În ceea ce privește posibilitățile de comasare, ne-am arătat încă de la începutul discuțiilor privitoare la reorganizare, disponibilitatea pentru a salva instituțiile cu un număr mic de angajați, în măsura în care fuzionarea cu acestea ar fi posibilă din punctul de vedere al unei viziuni artistice coerente. Există un principiu pe care se bazează progresul lumii, din antichitate și până acum și tot așa va fi și în viitor: să faci mai mult cu mai puțin”, a precizat acesta.

Daniel Jinga: Opera va progresa

Hotârârea de Guvern este importantă, adaugă Daniel Jinga, pentru că ajută Opera să progreseze.

„Opera va face mai mult, nu prin dublarea numărului de posturi, ci prin comasarea cu Tinerimea română prin care ambele organizații vor avea mai multe resurse la dispoziție. Opera va avea acces la un număr mai mare de posturi. Tinerimea va avea acces la resurse materiale ale Operei”, susține Daniel Jinga.

Inițiativa de comasare nu va schimba înțelegerea Guvernului asupra beneficiilor culturii, adaugă managerul ONB.

„Încercați să vă imaginați o lume fără spectacole, fără un nici un act artistic performativ petrecut pe o scenă, nici măcar transmis la televizor sau online. Cred că acest exercițiu de imaginație vă poate da imaginea clară a beneficiilor culturii. Fără cultură și fără spectacole civilizația ar deveni o distopie ca în filmul Mad Max. Or, în contextul acestui HG, cred că putem fi de acord că nici nu se poate pune problema unei asemenea distopii. Nu am nici o îndoială că România, indiferent de către cine este guvernată, nu va renunța la cultură. România nu a renunțat la artiștii săi în condițiile crizei pandemice. De ce ar face-o tocmai acum?”, a precizat managerul Operei.

În prezent, proiectul se află în dezbatere publică, astfel că poate genera soluții mai bune, arată Daniel Jinga.

„Sunt dezamăgit de știrile false, de declarațiile părtinitoare, de comunicarea surdă, lipsită de argumente. Dacă această fază va fi depășită, și așa cum se întrevede, vocea celor mulți și decenți se va face auzită în spațiul public, atunci cred că vom ajunge în punctul ce trebuie tratat cu o și mai mare atenție – faza implementării. Orice idee bună poate fi compromisă prin părtinire, știri false sau o proastă implementare”, mai spune directorul Operei Naționale București.