Prima carne de anghilă cultivată în laborator, gata să iasă pe piață. Ce spun bucătarii despre noua descoperire

Prima carne de anghilă cultivată în laborator a fost scoasă pe piață de o companie din Israel și poate fi o potențială soluție la problema pescuitului excesiv care a dus la scăderea drastică a populațiilor acestor pești și la creșterea prețurilor.

Carnea de anghilă cultivată în laborator poate fi folosită în bucătăria japoneză FOTO Shutterstock

Carnea de anghilă a fost produsă de compania Forsea Foods din Israel, scrie The Guardian, folosind celule embrionare ale anghilăului japonez unagi.

Compania a colaborat cu un bucătar japonez pentru a crea unagi kabayaki, anghilă marinată la grătar peste orez, și unagi nigiri, un tip de sushi.

Compania își propune să extindă operațiunea și să pună anghila cultivată în vânzare în aproximativ doi ani.

Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a susținut dezvoltarea industriei de carne cultivată anul trecut. Prețul la nivelul producției în Japonia este de aproximativ 250 de dolari pe kilogram, iar Forsea Foods se așteaptă ca prețul anghilei cultivate să se alinieze cu cel al anghilei sălbatice.

Japonezii, mari amatori de carne de anghilă

Pescuitul excesiv și poluarea au contribuit la scăderea populațiilor de anghilă în întreaga lume și au dus la traficarea ilegală a speciei, în valoare de miliarde de dolari. Consumul de anghilă în Japonia a scăzut cu 80% din 2000, a declarat Roee Nir, directorul executiv al Forsea Foods: "Acesta este un pește cu preț mare și nu are cine să-l furnizeze."

"Are un gust și o textură foarte distincte - este foarte fraged și gras, dar are și un gust unic de umami," a spus Nir. „Prototipul actual va fi îmbunătățit în continuare înainte de a fi pus în vânzare”, a adăugat el.

Bucătarul Katsumi Kusumoto, care deține restaurantul vegan Saido din Tokyo, a spus: "Unagi este o mâncare preferată în Japonia. Dar farmecul său atemporal este afectat de o conștientizare crescândă a necesității unei abordări mai durabile."

Se caută cultivarea cărnii mai multor specii pe cale de dispariție

Strategia Forsea Foods este de a viza specii aflate în pericol de dispariție în sălbăticie și care au, de asemenea, prețuri ridicate în restaurante și magazine, anghila îndeplinind ambele criterii. Ciclul de viață foarte complex al acestui pește, care implică migrații lungi de la râuri la ocean și mai multe etape distincte de viață, face imposibilă creșterea lor în captivitate, ca alte specii de pești.

Anghila cultivată a fost produsă folosind organoide, mici grămezi de țesut dezvoltate inițial pentru cercetarea medicală. Organoidele sunt realizate din celule stem embrionare prelevate din ouăle fertilizate de anghilă. Aceste celule se pot dezvolta în orice tip de țesut și, pe măsură ce cresc, se autoorganizează în structura unei bucăți reale de carne. Produsul final conține și unele ingrediente pe bază de plante.

Carnea cultivată câștigă teren în lume

Carnea cultivată de vită necesită utilizarea unui număr mai mare de substanțe chimice costisitoare de creștere și schelete pentru ca celulele să crească, a afirmat Nir. Tehnica este potrivită în special pentru pește și fructe de mare, ale căror cărnuri sunt destul de uniforme, spre deosebire de carnea de vită marmorată. Asemenea altor tipuri de carne cultivată, produsul nu este obținut cu antibiotice sau hormoni.

Forsea Foods este singura companie cunoscută care produce carne cultivată folosind această tehnologie. Compania a strâns 5,2 milioane de dolari în investiții.

În SUA, Wildtype cultivă somon și ton BlueNalu, Steakholder Foods din Israel a produs pește gruper cultivat, în timp ce Shiok Meats din Singapore vizează creveți, homari și crab, iar Cell4Food din Azore lucrează la o cultivare de caracatiță.

La începutul acestei săptămâni, Aleph Farms din Israel a devenit prima companie din lume care a obținut aprobare reglementată pentru carne de vită cultivată. Două companii americane, Good Meat și Upside Foods, au deja aprobare pentru carne de pui cultivată. Good Meat a fost prima care a vândut carne cultivată publicului, în Singapore, în 2020.

Se estimează că aceasta carne cultivată va avea o amprentă ecologică mult mai mică decât carnea provenită de la animalele de fermă. Oamenii de știință au afirmat că evitarea produselor tradiționale din carne și produse lactate este cea mai bună modalitate de a reduce impactul asupra mediului.