Eugenia Popovici, actrița de excepție care a acceptat cu greu să joace în filme. Ce motiv a avut VIDEO

A rămas în memoria publicului îndeosebi prin rolul Oanei din piesa "Apus de soare", de Barbu Ştefănescu-Delavrancea. Sâmbătă s-au împlinit 37 de ani de la dispariția marii actrițe Eugenia Popovici.

Actriţă de teatru şi profesoară de artă dramatică, Eugenia Popovici a desfăşurat o prestigioasă activitate pe scena Teatrului Naţional Bucureşti căreia i-a rămas credincioasă până la sfârşitul vieţii,

Actrița de teatru Eugenia Popovici FOTO www.aarc.ro

Eugenia Popovici s-a născut la 13 august 1914, la Bucureşti. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti la clasa profesoarei Maria Filotti (1935) şi Facultatea de Litere şi Filozofie (1936). Studentă fiind, a jucat la Teatrul Maria Ventura rolul Poliei din "Fraţii Karamazov", de Gaston Baty (stagiunea 1933-1934), potrivit cinemagia.ro şi aarc.ro

În 1935, la terminarea Conservatorului, a fost remarcată de directorul Naţionalului bucureştean, în rolul principal din "Vocea umană" de Jean Cocteau, fiind angajată de îndată în capitală unde a rămas până la sfârşitul activităţii. S-a impus în ochii publicului prin rolurile din "Avram lancu" de Lucian Blaga şi "Veste bună" de Mircea Ştefănescu, determinând distribuirea ei în stagiunea 1936-1937, în rolul Oanei din "Apus de soare" de Barbu Ştefănescu-Delavrancea.

A cultivat cultul cuvântului bine şi frumos rostit

Eugenia Popovici a fost profesoară de actorie (1962-1976) şi rector al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (1972-1976), cultivând la studenţii ei respectul pentru marile texte ale dramaturgiei universale şi româneşti şi cultul cuvântului bine şi frumos rostit. Legată de public, având nevoie de comunicarea vie cu acesta, a acceptat destul de greu să joace în filme. Totuşi, îi păstrează imaginea. pelicule precum: "Răsună valea" (1949), "Darclee" şi "Setea" (1960), "Anotimpuri" şi "Paşi spre lună" (1963), "De-aş fi ...Harap alb" şi "Duminică la ora şase" (1965), "Steaua fără nume" (1966), "Povestea dragostei" şi "Tufă de Veneţia" (1976).

În perioada 1962-1976 a fost profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, printre studenții ei numărându-se Tora Vasilescu, Eugen Cristea, Andrei Finți. A îndeplinit în anii 1972-1976 și funcția de rector al institutului.  

 Eugenia Popovici murit pe 23 decembrie 1986, la Bucureşti.