Stresul modifică funcţiile corpului

În stresul prelungit, caloriile pe care le consumăm se depun sub formă de grăsime

În general, în situaţiile tensionate ne pierdem pofta de mâncare şi ne este mai puţin foame. Unii dintre noi se îngraşă atunci când trec printr-o perioadă dificilă, pentru că îşi schimbă alegerile alimentare şi îşi dau peste cap metabolismul.

Teoretic, în perioadele în care suntem stresaţi, ar trebui să slăbim, spun specialiştii. Explicaţia este că anxietatea şi tensiunea internă create de apropierea unui termen-limită sau de o experienţă neplăcută activează un mecanism din creier responsabil şi cu reglarea apetitului.

Mai precis, stresul activează factorii care eliberează corticotropina (CRF) de la nivel cerebral, iar rezultatul este inhibarea apetitului. Cercetătorii americani au intenţionat chiar să creeze un medicament antiobezitate care să conţină substanţe capabile să activeze CRF.

Însă studiile ulterioare realizate pe şoareci de laborator au arătat că animalele cărora li s-a inhibat astfel apetitul s-au înfometat până la deces.

„Stresul produce modificări la nivelul conexiunilor dintre neuroni, în special în zonele de adaptare şi de învăţare din sistemul limbic. Acesta este responsabil şi de controlul funcţiilor vegetative, astfel că stresul determină şi modificări ale apetitului", explică cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga de la Catedra de Fiziologie „N.C. Paulescu".

Forma cronică, asociată cu îngrăşarea

În timp ce stresul pe durate limitate determină scăderea apetitului şi, implicit, reducerea în greutate, forma cronică, cu durată de peste două săptămâni, duce la acumularea de grăsime periculoasă pe talie, spun specialiştii.

Nivelul crescut de stres favorizează producerea unui nivel sporit de cortizol, hormon care are menirea de a adapta funcţiile organismului la situaţiile tensionate. Totuşi, în timp, prea mult cortizol în sânge determină procesarea unei cantităţi mari de grăsimi şi de glucide de către ficat, acestea fiind principalele rezerve de energie ale organismului.

Aşa se explică de ce atunci când ajungem în stadiul de stres cronic poftim la alimentele dulci şi la cele cu multe grăsimi. 

Stresul pe perioade îndelungate duce la depunerea caloriilor în special în zona abdomenului, sub formă de grăsime. Această zonă este prima la care are acces ficatul atunci când corpul are nevoie de energie.

Dar grăsimea de pe talie este considerată periculoasă, fiind unul dintre primele semne ale sindromului metabolic, vinovat pentru apariţia bolilor cardiovasculare şi diabetului de tip II.

Aflaţi mai multe despre impactul stresului asupra omului modern şi despre alţi factori care ne pun în pericol sănătatea din suplimentul „Adevărul Sănătate" de mâine-dimineaţă.

Ce se întâmplă în corp

Sistemul nervos simpatic este responsabil cu modificările din organism cauzate de stres. Acesta determină glandele suprarenale să elibereze în corp adrenalina şi alţi hormoni care cresc rata respiraţiei şi ritmul cardiac.

Astfel, cantităţi mai mari de sânge îmbogăţit cu oxigen ajung la creier şi la muşchii necesari fie pentru luptă, fie pentru a fugi din calea pericolului.

De asemenea, simţurile se ascut şi devenim mai puţin sensibili la durere. Cortizolul, hormonul stresului este direct responsabil pentru apariţia infarctului şi accidentului vascular cerebral, confirmă un studiu recent.